Nistrul, resursă strategică afectată de conflict
Parlamentul Republicii Moldova condamnă Federația Rusă – În textul Declarației se subliniază rolul esențial al fluviului Nistru ca principală sursă de apă potabilă pentru Republica Moldova. Legislativul consideră că poluarea acestuia reprezintă o consecință directă a atacului armat al Federației Ruse asupra infrastructurii din Ucraina.
Documentul afirmă: „Rusia era pe deplin conștientă de specificul infrastructurii critice vizate și de caracterul inevitabil al catastrofei ecologice generate. Acesta este singurul stat care, contrar normelor de drept internațional și propriilor angajamente, sfidează integritatea teritorială a Republicii Moldova și prevederile constituționale privind neutralitatea, subminând statul de drept și parcursul european prin atacuri hibride”.
Condamnarea acțiunilor și acuzații grave
Parlamentul condamnă ferm „acțiunile criminale ale Federației Ruse, care, ignorând principiile și normele universal recunoscute ale dreptului internațional, continuă să comită crima de agresiune, crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv atacuri masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei, afectând direct populația civilă”.
Totodată, legislativul avertizează asupra dezinformării apărute în jurul incidentului ecologic și îndeamnă populația să se informeze din surse credibile.
Măsuri interne și sprijin extern
În Declarație, autoritățile responsabile sunt chemate „să ia măsuri pentru diminuarea impactului poluării, inclusiv prin mobilizarea resurselor suplimentare din rezerva de stat, și să asigure informarea obiectivă și operativă a cetățenilor privind evoluția situației”.
De asemenea, documentul evidențiază sprijinul primit din partea României și disponibilitatea Uniunii Europene de a interveni: „Se exprimă recunoștința statului român pentru susținerea și ajutorul necondiționat în gestionarea și atenuarea efectelor deversării poluanților în fluviul Nistru și se salută disponibilitatea Comisiei Europene de a oferi sprijin prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene”.
Apel către comunitatea internațională
Parlamentul de la Chișinău a lansat un apel către partenerii internaționali „să exercite presiuni asupra Federației Ruse pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei, care afectează direct populația civilă din Ucraina și Republica Moldova, și să determine statul agresor să accepte condițiile necesare pentru asigurarea unei păci durabile și juste în Ucraina”.
Diviziuni politice în Parlament
Declarația a fost adoptată cu votul a 63 de deputați din fracțiunile Partidul Acțiune și Solidaritate, Alternativa, Democrația Acasă și Partidul Nostru. În schimb, 13 deputați din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova au votat împotrivă, invocând lipsa unor dovezi clare privind legătura directă dintre atacul Federației Ruse și scurgerea substanțelor petroliere în Nistru.
Raportul Ministerului Mediului și efectele poluării
În plenul Parlamentului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a prezentat un raport detaliat privind situația, susținând că responsabilitatea aparține Federației Ruse pentru atacul asupra infrastructurii ucrainene.
Oficialul a atras atenția că substanțele petroliere continuă să afecteze mediul și sănătatea populației și a anunțat elaborarea unor studii suplimentare pentru evaluarea impactului pe termen scurt și mediu.
Consecințe directe asupra populației
Criza ecologică a avut efecte imediate asupra mai multor localități din nordul Republicii Moldova. Municipiul Bălți, precum și raioanele Soroca, Sângerei și Florești au rămas timp de câteva zile fără apă potabilă, după contaminarea fluviului Nistru.
Poluarea a fost generată în urma atacului asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean din Ucraina, în noaptea de 6 spre 7 martie, când exploziile au provocat deversări de uleiuri tehnice și produse petroliere în apă.
Implicații politice și de securitate
Adoptarea acestei Declarații evidențiază nu doar dimensiunea ecologică a crizei, ci și implicațiile sale geopolitice. Incidentul subliniază vulnerabilitatea resurselor strategice și interdependența regională în contextul conflictului din Ucraina, amplificând presiunea asupra autorităților de a gestiona simultan o criză de mediu și una de securitate.
Sursă foto: wikipedia
