Agricultura între reformă și integrare europeană – Potrivit ministrei, anul în curs a fost definit de investiții majore, credite preferențiale pentru agricultori, proiecte de modernizare a sistemelor de irigare și o vizibilitate sporită a sectorului vitivinicol moldovenesc pe plan internațional. Totodată, extinderea accesului produselor agricole moldovenești pe piața UE și conturarea priorităților pentru 2026 completează tabloul unui sector aflat într-un proces accelerat de transformare.
Agricultura între reformă și integrare europeană – Screening-ul european și pregătirea negocierilor de aderare
Din perspectiva integrării europene, 2025 a fost, în evaluarea ministrei, „fără exagerare, un an de referință”. Republica Moldova a parcurs exercițiul de screening pe toate domeniile aflate în competența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare: agricultură, dezvoltare rurală, siguranță alimentară, politici sanitar-veterinare și fitosanitare, precum și pescuit.
„Acest proces este esențial pentru pregătirea negocierilor de aderare, deoarece ne permite să evaluăm exact nivelul de aliniere a cadrului normativ și instituțional la acquis-ul Uniunii Europene și să identificăm clar pașii următori”, a explicat Ludmila Catlabuga.
Siguranța alimentară și standardele europene
Un capitol central al alinierii europene îl reprezintă siguranța alimentară. În acest domeniu, autoritățile moldovene au înregistrat progrese semnificative în armonizarea cadrului sanitar-veterinar și fitosanitar, susținute de consolidarea capacităților de control și laborator, instruirea inspectorilor și implementarea sistemelor de trasabilitate pe întreg lanțul alimentar.
Aceste măsuri au un impact direct atât asupra protecției consumatorilor, cât și asupra capacității produselor moldovenești de a respecta cerințele stricte ale pieței europene, facilitând astfel accesul pe piețe externe competitive.
Reforma sprijinului financiar și digitalizarea agriculturii
Integrarea europeană presupune și o reformă profundă a modului în care statul sprijină financiar agricultura. Un element-cheie îl reprezintă implementarea Registrului Național al Fermierilor și a sistemului de identificare a parcelelor.
„Aceste instrumente vor oferi o evidență unică și transparentă a fermierilor și exploatațiilor agricole, vor corela datele despre suprafețe, activități și eligibilitate și vor reduce semnificativ birocrația”, a subliniat ministra, adăugând că ele creează baza tehnică pentru viitoarele plăți directe pe suprafață, după modelul Uniunii Europene.
Reacția fermierilor la integrarea europeană
Dialogul dintre autorități și mediul de afaceri agricol a evoluat, potrivit Ludmilei Catlabuga, către un nivel mai matur. Tot mai mulți fermieri percep alinierea la standardele europene nu doar ca pe o obligație, ci ca pe o oportunitate reală de modernizare, creștere a competitivității și acces la piețe stabile.
„Integrarea europeană nu înseamnă doar negocieri și armonizare legislativă, ci și o schimbare de fond în felul în care statul sprijină dezvoltarea agriculturii”, a punctat ministra.
Noua lege a subvenționării și apropierea de Politica Agricolă Comună
Un pilon central al reformei este noua lege a subvenționării, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceasta este concepută pentru a apropia Republica Moldova de modul de funcționare al Politicii Agricole Comune a UE, mutând accentul de la intervenții punctuale la o abordare coerentă, predictibilă și orientată spre obiective clare.
Pentru agricultori, noul cadru legal promite stabilitate și posibilitatea de a planifica investiții pe termen mediu, într-o logică aliniată angajamentelor europene.
Bilanțul anului 2025: rezultate concrete
În evaluarea anului 2025, Ludmila Catlabuga a evidențiat mai multe realizări majore. Printre acestea se numără accesul sporit la credite preferențiale prin Facilitatea de Creditare în Agricultură, utilizată de aproximativ 250 de afaceri agricole, cu un volum al resurselor recreditate de peste 242 de milioane de lei.
Progrese importante au fost înregistrate și în modernizarea sistemelor centralizate de irigare, prin demararea proiectelor AGGRI pentru Tudora și Căplani, care acoperă circa 2.500 de hectare. Totodată, sectorul vitivinicol a câștigat vizibilitate internațională prin organizarea Congresului Mondial al OIV la Chișinău și găzduirea Concours Mondial de Bruxelles pentru spumante.
Investițiile totale de aproximativ 7 miliarde de lei în anii 2024–2025 reflectă o direcție clară spre modernizare tehnologică, productivitate și adaptare la schimbările climatice.
Acces extins pe piața Uniunii Europene
Pe plan comercial, Uniunea Europeană a decis majorarea substanțială a cotelor tarifare pentru mai multe produse agricole moldovenești. Printre acestea se numără prunele, cireșele, strugurii de masă și merele, în timp ce produse precum roșiile, usturoiul și sucul de struguri beneficiază de acces nelimitat, fără taxe vamale.
Aceste decizii creează oportunități semnificative pentru producătorii locali și consolidează legătura economică dintre Republica Moldova și piața europeană.
Prioritățile pentru 2026 și rolul irigării
Privind spre anul 2026, ministerul își propune implementarea noii Legi nr. 126/2025 privind finanțarea și gestionarea politicii agricole, lansarea Programului Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 și pregătirea cadrului pentru viitoarele plăți europene, inclusiv prin sistemele IACS, LPIS și Registrul Fermierilor.
Irigarea rămâne un domeniu strategic, cu proiecte aflate în diverse stadii de implementare, susținute de parteneri internaționali precum Agenția Franceză de Dezvoltare și BERD, vizând mii de hectare de teren agricol.
O schimbare de paradigmă pentru agricultura moldovenească
Dincolo de irigare, autoritățile mizează pe creșterea valorii adăugate în țară prin investiții în procesare, depozitare, logistică și promovarea produselor autohtone, precum și pe instituționalizarea camerelor agricole autonome ca structuri de reprezentare ale fermierilor.
Mesajul final al ministrei este unul de continuitate și parteneriat: „Integrarea europeană nu este doar un proces birocratic, ci o șansă reală de modernizare. Agricultura Republicii Moldova trebuie să devină mai competitivă, mai rezilientă și mai bine conectată la piețele europene.”
Sursă foto: agrobiznes.md
