Maia Sandu acuză Kremlinul – Declarațiile Maiei Sandu vin într-un moment în care tema integrității spațiului informațional este tot mai prezentă pe agenda europeană, iar Republica Moldova se confruntă cu presiuni hibride din ce în ce mai agresive la granițele sale.
Propaganda rusă – o campanie strategică, nu simple zvonuri
În fața liderilor internaționali reuniți la Paris, Maia Sandu a descris în termeni fermi modul în care dezinformarea rusă a acționat în alegerile moldovene din acest an: „La alegerile parlamentare, Kremlinul a folosit dezinformarea pentru a submina încrederea în votul liber și pentru ca, ulterior, să pună mâna pe putere în Moldova.”
Potrivit președintei, rețelele de socializare au fost principalul canal folosit pentru diseminarea conținutului manipulator, care a inclus știri fabricate, materiale deep fake și o propagandă coordonată la nivel înalt. Sandu a subliniat că „propaganda rusă nu este o colecție de postări întâmplătoare sau de prezentatori gălăgioși, ci este o operațiune strategică, o campanie orchestratǎ de un regim autoritar pentru a distorsiona democrațiile din străinătate, pentru a eroda încrederea publică și pentru a falsifica alegeri în state democratice”.
Dezinformarea ca parte a unui arsenal hibrid mai amplu
Președinta Moldovei a subliniat că dezinformarea este doar o componentă a unei strategii hibride mai largi, în care acțiunile online sunt corelate cu tactici din lumea reală. În cazul Republicii Moldova, campaniile de manipulare au fost susținute financiar prin fonduri ilegale și chiar mediate prin intermediul unor lideri religioși transformați în vectori de influență pro-Kremlin, atât în biserici, cât și pe platforme ca TikTok.
Această infiltrare subtilă dar persistentă a avut ca efect denaturarea percepției publice și a creat o breșă serioasă în securitatea informațională a statului.
Presa independentă – prima linie de apărare în fața influenței maligne
În fața acestor amenințări, autoritățile de la Chișinău au adoptat o strategie de consolidare a cadrului legal și a instituțiilor din domeniul audiovizualului. „Am consolidat cadrul nostru legal, am oferit Consiliului Audiovizualului instrumente mai puternice și – în unele cazuri – am luat decizii dificile de suspendare a canalelor care dezinformau sau care glorificau războiul”, a spus Maia Sandu, subliniind că măsurile nu au vizat cenzura, ci protejarea dreptului cetățenilor la o informare corectă.
Chiar și așa, avertizează președinta, manipularea persistă, prin „peste trei sute de canale TV în limba rusă care amestecă divertismentul cu propaganda, umorul cu ura, normalizând agresiunea Rusiei împotriva statelor independente și subminând încrederea în democrație”.
Migrarea influenței din televiziune în spațiul digital
Odată cu consolidarea spațiului audiovizual tradițional, influența malignă s-a mutat în mediul online. Spre deosebire de televiziune, domeniul digital este mult mai puțin reglementat, oferind o libertate largă pentru actori autoritari să își desfășoare operațiunile de propagandă.
„Platformele de socializare – odinioară promisiunea libertății și transparenței – au devenit vaste spații ale manipulării. Regimurile autoritare care suprimă libertatea de exprimare acasă folosesc aceleași platforme pentru a submina democrațiile din străinătate”, a remarcat Sandu.
Aceasta a menționat că în timpul alegerilor parlamentare din 2025, rețele controlate de Kremlin au utilizat canale precum Telegram, TikTok, Facebook și Instagram pentru a disemina știri false și conținut deep fake, iar fermele de troli aflate chiar în interiorul Moldovei au generat zeci de milioane de vizualizări.
Un caz concret subliniat de șefa statului se referă la un partid politic cu vizibilitate minimă în teren care a reușit să intre în Parlament grație unei campanii desfășurate aproape exclusiv pe TikTok. „Ceea ce s-a întâmplat în Moldova la ultimele trei scrutine sau în România anul trecut se poate întâmpla oriunde – la alegerile naționale sau la următorul scrutin pentru Parlamentul European”, a avertizat Maia Sandu.
Apel pentru acțiune comună și reglementare digitală
Pornind de la experiența Republicii Moldova, Maia Sandu a făcut apel la o coordonare internațională pentru a restabili integritatea spațiului informațional. În acest sens, ea a cerut platformelor digitale să-și respecte propriile reguli, să ofere acces la date, să dezvăluie cine plătește pentru amplificarea conținutului și să permită audituri independente.
„Nicio platformă nu ar trebui să accepte plăți politice sau publicitare de la persoane sau entități sancționate. Dacă banii sunt murdari nu pot fi tratați ca o tranzacție obișnuită. Libertatea de exprimare este pentru oameni reali — nu pentru armate de boți. Democrațiile trebuie să excludă explicit entitățile false sau non-umane de la protecțiile libertății de exprimare, mai ales în timpul alegerilor”, a spus președinta.
Extinderea UE – un imperativ de securitate, nu un act de generozitate
În încheierea intervenției sale, Maia Sandu a subliniat că amenințările hibride nu se opresc la frontiera Spațiului Schengen și că securitatea continentului european depinde în mod direct de extinderea Uniunii Europene.
„Europa trebuie să crească – extinderea UE nu este un act de caritate, ci de securitate. Prin integrarea democrațiilor aflate în prima linie, Europa va deveni mai mare, mai puternică și mai rezilientă — capabilă să-și apere democrațiile, cetățenii și modul de viață”, a concluzionat președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a participat la Forumul Păcii de la Paris, la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron, unde a susținut un discurs în cadrul unei sesiuni dedicate integrității informaționale și rolului presei independente. Forumul, ajuns la cea de-a opta ediție, este o platformă anuală de dialog global în jurul soluțiilor pentru provocările majore ale lumii contemporane.
Sursă foto: rador.ro
