Vot prin corespondență pentru moldovenii din țări greu accesibile
Diaspora Republicii Moldova va vota în 301 – Din totalul secțiilor stabilite, patru vor funcționa pe baza votului prin corespondență. Acestea sunt destinate cetățenilor aflați în state precum Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă – țări în care accesul fizic la urne poate fi limitat din cauza distanțelor mari și a dispersiei geografice a comunităților moldovenești.
Comparativ cu alegerile prezidențiale din octombrie 2024, când au fost organizate 234 de secții de votare în afara țării, decizia CEC marchează o creștere substanțială în infrastructura electorală dedicată diasporei.
Criterii clare pentru distribuția secțiilor în diaspora
Președinta CEC, Angelica Caraman, a subliniat că decizia de a înființa cele 301 secții s-a bazat pe analiza participării electorale din diaspora la ultimele trei scrutine, coroborată cu datele înregistrărilor prealabile și informațiile furnizate de Ministerul Afacerilor Externe privind localizarea cetățenilor moldoveni în străinătate.
„La ultimul scrutin, în 2024, în turul doi, au participat circa 330 de mii de alegători în cele 231 de secții de votare deschise în afara țării. Acest număr este cu 117 mii alegători mai mare față de cel înregistrat la alegerile parlamentare din 2021 și cu 179 de mii de alegători mai mult în raport cu scrutinul prezidențial din 2020, mă refer aici la turul întâi. Cu referire la turul doi, această cifră este mai mare cu peste 66 de mii de alegători”, a declarat Angelica Caraman.
Statistica relevă o creștere de 35,6% față de alegerile din 2021, de 54% față de turul I al prezidențialelor din 2020 și de 20% față de turul II al aceluiași scrutin.
„Respectiv, este justificată creșterea numărului de secții de votare, în special în țările unde dinamica participării este în creștere”, a explicat președinta CEC.
Număr limitat de secții în Federația Rusă, din rațiuni de securitate
În ceea ce privește procesul electoral în Federația Rusă, autoritățile au decis să deschidă doar două secții de votare, acestea fiind localizate în cadrul misiunii diplomatice a Republicii Moldova.
Angelica Caraman a precizat că „au fost propuse două secții de votare în incinta misiunii diplomatice a Republicii Moldova, având în vedere care sunt condițiile la moment în Federația Rusă și aflarea Federației Ruse în război cu Ucraina și din considerentul că nu putem asigura securitatea procesului de vot”.
În plus, analiza ulterioară a datelor din alegeri a arătat că o parte semnificativă din moldovenii care s-au înregistrat în Federația Rusă au votat, de fapt, în Republica Moldova, ceea ce a pus sub semnul întrebării necesitatea extinderii rețelei de secții din această țară.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că, deși a existat o propunere pentru cinci secții, „suntem în aceleași circumstanțe ca și anul precedent în care, din condiții de securitate, practic nu putem organiza secții de votare în afara misiunii diplomatice. Situația este similară și Ucrainei și Israelului”.
Solicitarea de a deschide secții de votare în orașul Vinița din Ucraina a fost, de asemenea, respinsă. „Este situația în care nu putem asigura securitatea procesului, nici a funcționarilor, nici a alegătorilor, pe teritoriul unde au loc conflicte militare”, a afirmat Angelica Caraman.
Diaspora, tot mai activă în ecuația electorală
Decizia CEC de a mări numărul secțiilor de votare pentru cetățenii din afara țării reflectă nu doar o adaptare la realitățile demografice și geopolitice, ci și recunoașterea unui electorat tot mai influent. Cu o prezență la vot în continuă creștere, diaspora moldovenească devine un actor esențial în definirea direcției politice a Republicii Moldova.
Alegerile din 28 septembrie vor reprezenta un test major pentru organizarea logistică și capacitatea instituțională a autorităților de a asigura accesul la urne pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care se află.
Sursă foto: euronews
