Rusia, factor-cheie al destabilizării internaționale
Rusia rămâne principalul factor destabilizator – Raportul menționează fără echivoc că, „indiferent de rezultatul războiului, Moscova va continua să-și intensifice politica agresivă”. Chiar dacă în prezent nu există o amenințare militară directă la adresa altei țări din regiune, documentul avertizează că, în lipsa unei schimbări de paradigmă la Kremlin, riscul unui conflict armat pe termen mediu este „mare”. Țări precum Moldova, Georgia și, „probabil, Armenia” sunt considerate deosebit de expuse.
Această evaluare vine pe fondul unei dinamici internaționale în care „Rusia rămâne principalul factor destabilizator al securității internaționale”. Realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Federației Ruse a avut, conform analizei, efectul consolidării abordării agresive a Kremlinului în plan extern, incluzând metode hibride de influență menite să afecteze stabilitatea comunității euro-atlantice și să influențeze atitudinile electorale în Europa.
Războiul din Ucraina: uzură strategică și obiective geopolitice rusești
Raportul descrie conflictul ruso-ucrainean ca o confruntare de uzură între două state care încearcă „pur și simplu să reziste mai mult decât cealaltă”. Deși sunt evidente semnele de epuizare a resurselor de luptă, apar și „încercări evidente de a iniția negocieri de pace”.
Conform serviciului bulgar de informații, obiectivul principal al lui Vladimir Putin în cadrul unor eventuale negocieri nu este Ucraina în sine, ci obținerea de „garanții juridice pe termen lung pentru securitatea Rusiei, inclusiv în sfera de influență rusă în spațiul post-sovietic”. În această viziune, Ucraina devine „subordonată cu forța intereselor rusești – dependentă, fără identitate proprie, guvern independent și suveranitate militaro-politică”.
Marea Neagră, epicentru al tensiunilor maritime și aeriene
Raportul remarcă faptul că Rusia a continuat să impună restricții asupra libertății de navigație și traficului aerian în zona Mării Negre, declarând zone periculoase pentru perioade îndelungate, în ciuda faptului că „Forțele Navale ale acesteia sunt cu o libertate de acțiune puternic limitată”.
Totodată, se evidențiază prezența unor amenințări persistente în regiune, inclusiv „mine marine, muniție neexplodată și diverse sisteme fără pilot și controlate de la distanță”, care creează un mediu operațional extrem de volatil și riscant pentru navigație și siguranța regională.
Balcanii de Vest și presiunea migrației ilegale
Tensiunile din Balcanii de Vest continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru serviciile de informații bulgare, în ciuda retoricii oficiale pro-europene a liderilor din regiune. Raportul sugerează că instabilitatea este departe de a fi depășită și că există riscuri sistemice în implementarea integrării europene.
În paralel, instabilitatea din Orientul Mijlociu, Afganistan și Africa alimentează o presiune migratorie constantă asupra Bulgariei. „Probabil va fi relativ mai mică în comparație cu 2024, dar riscurile și amenințările la adresa securității naționale asociate cu migrația ilegală vor rămâne”, arată documentul. O preocupare majoră este infiltrarea de „membri și adepți ai organizațiilor teroriste, precum și persoane asociate cu milițiile pro-iraniene (în special Hezbollah-ul libanez și grupările armate șiite irakiene)”.
Crizele hibride și vulnerabilitatea infrastructurii critice
Peisajul de securitate global în 2024 a fost caracterizat, conform raportului, de o „militarizare crescândă a relațiilor internaționale”, precum și de „slăbirea instituțiilor juridice internaționale”. Documentul scoate în evidență utilizarea tot mai intensă a spațiului cibernetic și informațional pentru manipularea opiniei publice și promovarea unor agende strategice.
De asemenea, se atrage atenția asupra unui „impact hibrid distructiv” care afectează nu doar infrastructura de transport aerian și maritim, ci și conectivitatea energetică. Aceste fenomene devin tot mai frecvente și mai sofisticate, într-un context global în care granițele dintre amenințările convenționale și cele neconvenționale sunt tot mai estompate.
Nevoia de reformă și consolidare internă a capacităților de informații
Pe plan intern, raportul subliniază nevoia stringentă de a extinde și moderniza Serviciul de Informații Militare din Bulgaria. Se arată că „efectivele totale optime ale serviciului trebuie crescut, pentru a-şi putea îndeplini eficient sarcinile și a dobândi, menține și dezvolta capacitățile necesare”.
Directorul instituției a prezentat un raport în cadrul Consiliului de Apărare din decembrie 2024, în care a evidențiat efectele negative ale reducerii personalului din ultimii 12 ani. Aceste reduceri au dus la „o scădere a capacităților de informații în anumite domenii și la o limitare a oportunităților de a dobândi altele noi, ceea ce afectează negativ implementarea sarcinilor stabilite, a căror complexitate și greutate sunt în continuă creștere”.
Citește și: „Limba rusă este un instrument de comunicare”
Raportul Serviciului de Informații Militare din Bulgaria oferă o imagine amplă și realistă asupra provocărilor de securitate ale anului 2024. Reconfirmarea lui Vladimir Putin în fruntea Rusiei și utilizarea continuă a instrumentelor hibride de influență consolidează percepția că Federația Rusă rămâne pivotul instabilității regionale și globale. De la frontul ucrainean la Balcanii de Vest și din Marea Neagră până în Africa, se conturează o arhitectură de risc tot mai complexă, iar răspunsul la aceste provocări va depinde esențial de capacitatea statelor europene, inclusiv a celor din flancul estic, de a-și adapta politicile de securitate și structurile de apărare. România, Moldova și alte state vecine trebuie să trateze aceste semnale nu doar ca analize externe, ci ca avertismente strategice care cer reacții concrete.
Sursă foto: globelynews.com
