Nemulțumirile electoratului pro-european și cauzele lor structurale
Într-o intervenție acordată postului Radio Moldova, citată de portalul Știri.md, Mihai Isac a pus accent pe un element-cheie al actualului climat politic: dezamăgirea tot mai vizibilă a unei părți semnificative din electoratul pro-european. Potrivit analistului, acest lucru este determinat de un context guvernamental marcat de crize succesive.
„Trebuie să înțelegem și supărarea, frustrările unei părți importante din electoratul pro-european. Este și normal. Avem o guvernare care a fost lovită de crize succesive. Desigur, trebuie să recunoaștem și anumite particularități ale actului de guvernare care a produs o serie de crize, am văzut ce s-a întâmplat inclusiv cu Legea amnistiei”, a declarat Mihai Isac.
Crizele la care se referă expertul includ pandemia de COVID-19, precum și efectele colaterale ale războiului din Ucraina, declanșat de Federația Rusă. Aceste evenimente au pus o presiune considerabilă asupra capacității de reacție și gestionare a actualei administrații pro-europene, conducând la o erodare a încrederii în rândul electoratului fidel.
Populismul în ascensiune și nevoia de reformă a clasei politice
O altă temă majoră abordată de Isac este ascensiunea discursurilor populiste, care, în opinia sa, se manifestă din ce în ce mai agresiv în spațiul public moldovenesc. Această evoluție este cu atât mai periculoasă în lipsa unei clase politice bine pregătite și coerente în asumarea unor strategii de guvernare.
„Avem nevoie de o clasă politică mult mai bine calificată. Din păcate, vedem o ofensivă a populismului și este clar că, cei din vectorul european, trebuie să se așeze la masa de discuții și să încerce măcar identificarea unor posibilități de colaborare”, avertizează analistul.
Această chemare la colaborare între forțele pro-europene reflectă nu doar îngrijorarea privind eficiența actualei guvernări, ci și nevoia unei reconstrucții strategice în fața unor actori politici care mizează pe discursuri simpliste și promisiuni nerealiste pentru a atrage voturile nemulțumiților.
Context electoral: o toamnă decisivă pentru direcția politică a Republicii Moldova
Pe fondul acestor tensiuni și incertitudini, Parlamentul Republicii Moldova a decis ca data alegerilor parlamentare să fie 28 septembrie 2025. Această decizie, anunțată în ședința din 17 aprilie, oferă un termen relativ scurt pentru realinieri politice, alianțe și eventuale reforme în interiorul partidelor pro-europene.
Citește și: Oportunitate pentru tinerii din Moldova
Pentru observatorii scenei politice, alegerile din această toamnă vor funcționa drept un barometru al maturității democratice a Republicii Moldova. Pe de o parte, se va testa capacitatea electoratului de a rezista tentației populiste. Pe de altă parte, partidele afiliate vectorului european vor trebui să demonstreze că pot coopera, în ciuda diferențelor doctrinare sau de viziune.
Între riscul populismului și speranța unei reforme autentice
Declarațiile lui Mihai Isac vin ca un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică moldovenească. Într-o perioadă marcată de provocări interne și externe, riscul ruperii coeziunii pro-europene este real. Fragmentarea politică pe care o anticipă analistul poate avea consecințe importante nu doar asupra rezultatelor electorale, ci și asupra traiectoriei geopolitice a Republicii Moldova.
Rămâne de văzut dacă apelul la responsabilitate și colaborare va fi auzit, sau dacă tentația capitalizării frustrărilor prin populism va reuși să câștige teren în fața unei reforme politice autentice și bine coordonate.
Sursă foto: Radio Romania Cultural
