Într-o mișcare care subliniază din nou tensiunile interne din cadrul Uniunii Europene, Ungaria a împiedicat adoptarea unei declarații comune prin care celelalte 26 de state membre intenționau să condamne alegerile prezidențiale din Belarus ca fiind nedemocratice. Lipsa unanimității a forțat-o pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, să recurgă la o declarație individuală pentru a transmite poziția UE.
Kallas a criticat dur alegerile din Belarus, declarând că acestea „nu au fost nici libere, nici corecte”, și a cerut eliberarea tuturor prizonierilor politici, inclusiv a unui angajat al Delegației Uniunii Europene. Ea a subliniat că decizia regimului de la Minsk de a invita observatorii independenți ai OSCE cu doar 10 zile înaintea scrutinului reprezintă o strategie deliberată pentru a împiedica monitorizarea reală a procesului electoral. „Aceasta este o dovadă clară a lipsei totale de credibilitate a acestor alegeri”, a declarat Kallas, punctând, de asemenea, legătura regimului lui Lukașenko cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride asupra statelor vecine. În acest context, Kallas a pledat pentru menținerea sancțiunilor împotriva Belarusului și sprijinirea forțelor democratice aflate în exil.
Slovacia s-a alăturat ulterior declarației UE, însă Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orban, a continuat să blocheze adoptarea poziției comune. Gestul nu este singular, ci reflectă un șir de acțiuni prin care Budapesta și-a consolidat statutul de „dizident” al Uniunii Europene. În mod repetat, Ungaria s-a opus sancțiunilor mai dure împotriva Rusiei și a refuzat să susțină măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, poziționându-se astfel ca o voce disonantă în contextul consensului european.
În timp ce alte state membre consideră că o reacție fermă față de regimul autoritar al lui Lukașenko este esențială pentru apărarea valorilor democratice, Budapesta invocă adesea interese naționale sau economice pentru a justifica opoziția sa. Criticii văd însă în această strategie o încercare de a menține relații favorabile cu Moscova și Minsk, în detrimentul unității europene.
Blocajul provocat de Ungaria pune în lumină dificultățile UE de a-și menține coerența politică într-un moment în care amenințările externe și provocările interne cer o voce unitară. Lipsa unanimității în cazul Belarusului subminează atât autoritatea Uniunii pe scena internațională, cât și capacitatea sa de a reacționa prompt și ferm în fața regimurilor autoritare.
Această situație reiterează dilema fundamentală a UE: cum să concilieze interesele naționale ale statelor membre cu nevoia de solidaritate și acțiune colectivă? În timp ce Uniunea se confruntă cu crize multiple, de la războiul din Ucraina la atacurile asupra democrației în vecinătatea sa, astfel de diviziuni interne riscă să erodeze nu doar influența sa globală, ci și încrederea cetățenilor în proiectul european.
Decizia Ungariei de a bloca această declarație nu este, așadar, un simplu gest diplomatic; este un semnal de alarmă asupra vulnerabilităților politice ale Uniunii și a modului în care disensiunile interne pot compromite răspunsul colectiv la provocările externe.
Sursa foto:YAY Media AS / Alamy / Profimedia
