Un demers pentru reîntregirea spirituală
Apel către Parlamentul României – În textul Apelului se precizează că înființarea Filialei Academiei Române la Chișinău reprezintă „un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române”, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.
„Astăzi, în contextul parcursului european al Republicii Moldova, suntem chemați să consolidăm din nou, prin instituții și proiecte concrete, unitatea culturală și științifică a spațiului românesc. În spiritul ideii de „Unire prin fapte”, evocată de Președinta Republicii Moldova la Conferința de Securitate de la München, această filială nu reprezintă un gest simbolic izolat, ci un proiect instituțional concret, orientat spre cooperare efectivă, compatibilizare europeană și integrare academică reală”, se arată în Apelul semnat de președinții celor două foruri științifice.
Semnatarii susțin că noua structură va relansa schimburile academice și va stimula organizarea în comun a școlilor de vară, conferințelor și proiectelor majore, cu participare internațională. De asemenea, filiala ar urma să sprijine atragerea tinerilor talentați către cercetare și să întărească prezența spațiului românesc în organismele științifice globale.
„Un act de responsabilitate istorică”
Academicienii subliniază că adoptarea modificării legislative depășește nivelul unui simplu demers administrativ.
„Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică și un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susține și adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chișinău”, se mai arată în apel.
Anul acesta are o semnificație aparte pentru spațiul românesc al științei și culturii, marcând 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei. În 1866, printre cei 21 de membri fondatori ai Societății Literare Române — devenită ulterior Academia Română — s-au numărat și trei personalități originare din Basarabia: Alexandru Hâșdeu, Constantin Stamati și Ioan Străjescu. Prin prezența lor, Basarabia a făcut parte din proiectul fondator al culturii și științei românești, o legătură care își păstrează relevanța și în prezent.
Context legislativ și structură instituțională
Filiala Academiei Române la Chișinău ar deveni cea de-a patra structură de acest tip a forului științific românesc. Vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru, a declarat pentru MOLDPRES că instituția are în prezent filiale la Iași, Cluj și Timișoara.
Proiectul de modificare a Legii Academiei Române, care prevede înființarea filialei la Chișinău, se află în prezent la Senatul României.
O decizie cu încărcătură simbolică și instituțională
Dincolo de parcursul legislativ, inițiativa este prezentată drept un demers cu dublă semnificație: consolidarea cooperării academice și reafirmarea unei continuități istorice în spațiul românesc. Într-un moment în care Republica Moldova își consolidează parcursul european, crearea unei filiale a Academiei Române la Chișinău este descrisă ca un instrument concret de apropiere instituțională, cu potențial impact pe termen lung asupra colaborării științifice și culturale.
Sursă foto: moldpres
