Republica Moldova a înregistrat cea mai abruptă scădere în clasamentul statelor „prietenoase și neprietenoase” față de Federația Rusă, realizat de Institutul Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC). Potrivit datelor pentru 2025, Chișinăul a coborât 25 de poziții, fiind indicat drept stat cu una dintre cele mai deteriorate relații cu Moscova din spațiul post-sovietic.
Metodologia institutului acordă fiecărei țări un scor cuprins între +100 și –100, în funcție de gradul de apropiere politică, economică și culturală față de Rusia. În zona „prietenoasă” sunt plasate regiunile separatiste Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan și Kazahstan. La polul opus, în categoria statelor „ostile”, apar Ucraina, statele baltice și Republica Moldova. Georgia este clasificată drept „relativ prietenoasă”, cu un scor de 40,1 puncte.
Vicepreședintele Duma de Stat, Boris Cernîșov, reprezentant al Partidul Liberal-Democrat din Rusia (LDPR), a declarat că rezultatele ar trebui să determine o ajustare a strategiei externe a Rusiei în raport cu statele incluse în aceste categorii.
Evaluarea NICDC ia în calcul mai mulți indicatori: atitudinea autorităților față de Rusia și limba rusă, nivelul cooperării economice, științifice și culturale, precum și retorica oficială promovată în relația bilaterală.
Relații bilaterale la un minim istoric
După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, autoritățile de la Chișinău și-au recalibrat politica externă și energetică, reducând dependența de livrările concernului Gazprom și consolidând cooperarea cu Uniunea Europeană și alți parteneri occidentali.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat în repetate rânduri că relațiile diplomatice cu Rusia se află la cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Oficialul a subliniat că Chișinăul își dorește relații constructive cu toate statele, însă nu poate ignora încălcările dreptului internațional.
În ultimii ani, autoritățile moldovene au semnalat mai multe incidente privind survolarea și căderea unor drone rusești pe teritoriul național, fiind transmise note de protest către Moscova. Totodată, Chișinăul nu a acreditat până în prezent ambasadorul desemnat al Federației Ruse.
În noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat legea privind închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău, invocând riscuri de dezinformare în actualul context geopolitic.
Republica Moldova a inițiat, de asemenea, procedura de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Până în prezent, 71 de acorduri au fost denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces de examinare. Retragerea efectivă ar putea fi finalizată în 2027, după încheierea procedurilor legale.
Acuzații de ingerință și măsuri comerciale restrictive
Autoritățile de la Chișinău au acuzat Moscova de implicare în procesele electorale din ultimii ani. Fostul premier Dorin Recean a estimat că „agenții Kremlinului” ar fi cheltuit circa 200 de milioane de euro pentru influențarea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 2024.
La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat că, pentru scrutinul parlamentar din 2025, Rusia ar fi alocat resurse echivalente cu aproape 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru a afecta rezultatul votului. Moscova respinge acuzațiile.
În martie 2025, Kremlinul a inclus oficial Republica Moldova pe lista statelor „neprietenoase”. Ulterior, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor moldoveni, interzicând livrarea și tranzitul mărfurilor prin teritoriul său, cu anumite excepții pentru produse agroalimentare. Moscova a justificat decizia prin restricțiile aplicate anterior transportatorilor ruși de către autoritățile moldovene.
