Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat astăzi, în Parlament, principalele modificări ce urmează a fi operate în Codul Educației. Pachetul de schimbări vizează programe de studiere a limbii române pentru copiii din diaspora, măsuri suplimentare pentru incluziunea copiilor cu dizabilități severe, revenirea la notare pentru elevii din clasa a IV-a, consolidarea rețelei școlare și sprijinirea tinerilor specialiști, informează MOLDPRES.
De la tribuna Parlamentului, Dan Perciun a subliniat că aceste modificări nu sunt populiste și că partidul de guvernare își asumă costurile politice pe care le implică. Potrivit ministrului, miza este rezolvarea unor probleme structurale, nu avantajul electoral.
„Noi, la PAS, suntem conștienți că atât reforma administrativ-teritorială, cât și modificările la Codul Educației ne costă politic. Dar nu am venit la guvernare pentru a rămâne toată viața și pentru a ne preocupa doar de propriul interes. Noi, ca societate, avem de răspuns la niște provocări majore. Și chiar dacă aceste răspunsuri ne costă politic, ele sunt necesare și le vom implementa”, a opinat ministrul.
Acesta a mai arătat că schimbările sunt imperios necesare și că vor contribui inclusiv la creșterea atractivității universităților din Republica Moldova.
Programe de integrare lingvistică pentru copiii reveniți din diaspora
„Cred că, indiferent de partidele pe care le reprezentăm astăzi, obiectivul nostru comun este ca fiecare copil din Republica Moldova să beneficieze de o educație de calitate. Este important ca, de fiecare dată când venim în plenul Parlamentului, să încercăm să căutăm soluții rezonabile. Iar atunci când vine vorba despre educație, să lăsăm la o parte dezbaterile politice și să căutăm soluții constructive pentru principalele provocări ale sistemului nostru educațional. Pilotarea centralizată va încerca să țină cont de realitățile specifice ale fiecărei familii și ale fiecărui copil. Este un pas foarte important pentru țara noastră, pentru a sprijini revenirea familiilor tinere. Cu siguranță, nu cred că există cineva care să nu vrea să vadă mai multe familii tinere care rămân în Republica Moldova și, mai mult decât atât, care revin în Republica Moldova”, a menționat ministrul.
Suport în instituțiile de învățământ general pentru copiii cu dizabilități
„Un alt subiect pe care Codul sau modificările vin să îl abordeze este unul foarte dureros și intens discutat în ultimii 10 ani. Am făcut progrese extraordinare în ceea ce privește incluziunea școlară: copiii cu nevoi educaționale speciale și copiii cu dizabilități nu mai sunt izolați undeva în afara societății, ci sunt incluși în școlile noastre de învățământ general. Sunt parte plenară a comunităților școlare, sunt cetățeni văzuți și apreciați, iar problemele și realitățile lor sunt cunoscute. Trebuie să recunoaștem, însă, că mai avem mult de lucru la capitolul integrării copiilor cu dizabilități severe. Sistemul nu oferă un model de incluziune adaptat nevoilor lor specifice, iar cadrele didactice nu au întotdeauna sprijinul necesar, mai ales în instituțiile de învățământ cu clase mari, de 35–40 de copii. Această modificare prevede crearea grupurilor de suport dedicate copiilor cu dizabilități mentale severe, cu până la șase copii, în care lucrează doi adulți instruiți: un cadru didactic de sprijin și, eventual, un psihopedagog sau specialist social, pentru a răspunde nevoilor lor specifice, având un orar și un curriculum adaptat. În același timp, ei rămân parte integrantă a comunității școlare. Aceasta este soluția de compromis pe care dorim să o identificăm: sprijin țintit, dar nu în afara instituției, ci în interiorul acesteia, iar copiii rămân parte plenară a procesului social care se desfășoară într-o școală. Participă la activități artistice, sportive și extrașcolare, petrec timpul împreună cu ceilalți copii și beneficiază de sprijin suplimentar pentru nevoile lor specifice. Curriculumul pentru acești copii va avea o dimensiune ușor diferită, fiind mai degrabă axat pe competențe de autodeservire și trai independent, acestea fiind necesități fundamentale, pe lângă elementele academice standard”, a adăugat Dan Perciun.
Ministrul a precizat că o altă provocare, care ține și de contextul social, vizează situația copiilor și familiilor din școlile speciale.
„Vorbim despre dizabilități severe, în special mentale. După clasa a IX-a, familia nu are întotdeauna o soluție pentru acești copii, pentru că nu există suficiente centre de zi. Astfel, am decis să extindem posibilitatea ca acești copii să poată rămâne în instituțiile de învățământ până în clasa a XII-a. Am pilotat deja această soluție în 2025, în parteneriat cu colegii din Chișinău, și avem prima generație de tineri care, după clasa a IX-a, au rămas în aceste instituții de învățământ, beneficiind de acces continuu la educație, iar părinții lor își pot continua activitatea profesională. În același timp, trebuie să oferim soluții și după absolvirea clasei a XII-a, în cadrul serviciilor sociale. Aceasta este o soluție temporară, bună și necesară, dar va trebui să revenim la o discuție serioasă despre extinderea serviciilor sociale disponibile”.
Elevii din clasa a IV-a vor primi note
Ministrul a anunțat că o altă modificare importantă vizează revenirea la notarea elevilor din clasa a IV-a, însă exclusiv pentru disciplinele de examen.
Noutăți bune pentru tinerii specialiști
Ministerul Educației va introduce mecanisme de repartizare a tinerilor specialiști după absolvire, nu doar în școli și grădinițe, ci și în alte structuri ale sistemului educațional.
„Am majorat indemnizația de repartizare de la 120.000 la 200.000 de lei pentru școli și grădinițe, iar acest mecanism va fi extins și pentru școli profesionale, colegii, universități și institute de cercetare”.
Referindu-se la guvernanța universitară, Dan Perciun a explicat că Republica Moldova aplică modelul continental european, care limitează mandatele rectorilor și îi consideră reprezentanți ai comunității academice.
„În ceea ce privește guvernanța universitară, există două modele principale: anglo-saxon și continental european. Modelul anglo-saxon vede rectorul ca pe un director executiv ales de un board, fără limită de mandate. Modelul continental european, dominant în Uniunea Europeană și aplicat în Republica Moldova, limitează mandatele rectorilor și îi vede ca pe reprezentanți ai comunității academice. În contextul consolidării rețelei universitare, am integrat universitățile și institutele de cercetare, ceea ce a dus la creșterea numărului de studenți, a cadrelor didactice și la îmbunătățirea calității cercetării. Modificările la Codul Educației permit rectorilor care au gestionat aceste procese complexe să candideze pentru un al treilea mandat, pentru a asigura continuitatea reformelor”, a declarat ministrul.
Școlile cu peste 400 de elevi vor avea autonomie financiară
Una dintre cele mai sensibile modificări vizează consolidarea rețelei școlare.
„Toate școlile cu peste 400 de elevi vor avea gestiune financiară autonomă, ceea ce le permite să își administreze propriul buget și achizițiile, responsabilizând cadrele didactice și managerii școlari și reducând dependența de direcțiile de învățământ. Astăzi, rețeaua școlară este fragmentată: fiecare a patra școală are mai puțin de 100 de elevi, iar fiecare a zecea are mai puțin de 50. Aceste dezechilibre afectează calitatea educației. Analizăm corelarea dintre numărul de elevi și performanța școlară pentru a lua decizii fundamentate. Obiectivul nostru strategic este ca fiecare elev, indiferent de locul unde s-a născut sau de mediul familial, să beneficieze de o educație de calitate și să își realizeze potențialul. Aceasta este esența discuției și a deciziilor propuse”.
Consolidarea rețelei universitare
Perciun a reamintit că, în ultimii patru ani, Republica Moldova a trecut printr-un proces amplu, dar necesar, de integrare a institutelor de cercetare în universități și de consolidare a rețelei universitare. În 2022, trei universități au fost integrate în alte instituții, iar 19 institute de cercetare au fost absorbite de universități.
„În 2024, alte procese de consolidare au continuat, inclusiv integrarea Universității din Cahul în Universitatea Tehnică. Aceasta a fost o strategie națională, menită să crească eficiența sistemului de învățământ superior și să întărească comunitățile academice. Ca rezultat al acestor procese, am obținut rezultate remarcabile: în 2025, admiterea la universitățile din Republica Moldova a fost cea mai mare din ultimii 10 ani – 15.925 de tineri admiși. Am crescut numărul tinerilor specialiști repartizați în școli și grădinițe și am centralizat procesul de integrare a acestora, oferindu-le sprijin timp de trei ani. Numărul de studenți a crescut semnificativ, iar cadrele didactice și cercetătorii s-au dublat în multe universități. Am decis să continuăm această reformă prin absorbția instituțiilor mai mici, pentru a facilita integrarea și pentru a evita crearea de noi instituții cu structuri separate, care ar fi complicat procesul de administrare și ar fi afectat continuitatea mandatului rectorilor. Astfel, modificările la Codul Educației permit ca rectorii care au implementat aceste procese să candideze pentru un al treilea mandat, cu titlu excepțional, pentru a asigura continuitatea reformelor. Aceste modificări reflectă realitățile și contextul specific al Republicii Moldova: consolidarea universităților, integrarea institutelor de cercetare și crearea unor comunități academice mai puternice, capabile să gestioneze o creștere rapidă a numărului de studenți și a cadrelor didactice”, a conchis Perciun.
Consolidarea rețelei școlare și sprijin pentru elevi și profesori
Potrivit criteriilor propuse, 73 de școli urmează să fie reorganizate: 10 vor fi transformate în grădinițe, 43 în școli primare și 17 în școli primare-grădinițe. Acestea reprezintă aproximativ 6% din totalul instituțiilor publice școlare, iar măsura va afecta 1.200–1.300 de copii, adică circa 0,5% din totalul elevilor din țară.
Autoritățile anunță și măsuri de sprijin. Transportul școlar va fi gratuit, iar părinții copiilor transferați vor primi o alocație lunară de 1.000 de lei, timp de doi ani. Cadrele didactice afectate de reorganizare vor beneficia de reconversie profesională, sprijin pentru relocare și decontarea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu își vor găsi un post în același raion vor putea primi o indemnizație de relocare de până la 300.000 de lei pentru angajarea într-un alt raion, criteriile de eligibilitate și procedura urmând să fie stabilite ulterior de Guvern.
Sursă foto: moldpres
