Prin documentele asumate public la finalul anului 2025 și începutul lui 2026, academiile de știință de la București și Chișinău au lansat un apel rar în spațiul public românesc: un mesaj direct, fără lozinci, care solicită decizie politică, nu simple declarații simbolice.
„Chemarea către societate și către factorii politici de pe ambele maluri ale Prutului” nu este un text festiv, ci o invitație explicită la dezbatere publică și asumare instituțională. După aproape trei decenii în care tema unității naționale a fost tolerată în discurs, dar evitată în politici concrete, mediul academic cere ieșirea din ambiguitate.
Parlamentul Republicii Moldova este chemat să decidă dacă va analiza oficial documentul și implicațiile sale pentru securitatea națională, educație, cultură și parcurs european sau dacă îl va lăsa în afara agendei publice. Într-un context marcat de războiul din regiune, conflictul transnistrean și presiuni hibride constante, academiile pun o întrebare esențială: ce alternativă strategică există pentru securitatea statului, în afara consolidării legăturilor cu spațiul românesc și european?
Apelul vizează și Parlamentul României, de la care se așteaptă mai mult decât rezoluții aniversare. Academia Română solicită un proiect coerent și asumat pentru susținerea unității culturale, educaționale și instituționale a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, în acord cu statutul României de stat membru UE și NATO.
Documentul subliniază că unitatea culturală și științifică este baza oricărei construcții politice durabile și avertizează că strategia așteptării – ideea că „timpul rezolvă tot” – nu mai este viabilă într-un context geopolitic instabil.
Academiile transferă astfel responsabilitatea către politică, dar și către societate. Dezbaterea a fost deschisă. Rămâne de văzut dacă Parlamentele de la Chișinău și București vor răspunde sau vor alege tăcerea – care, în actualul context, nu mai este o opțiune neutră.
sursa imagine: DW.com
