Bucureștiul, angajat pe termen lung în susținerea Chișinăului
România reafirmă sprijinul pentru Republica Moldova – „Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Vrem ca fiecare decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic, să ne aducă mai aproape de Uniunea Europeană”, a declarat Nicușor Dan, făcând trimitere la parcursul european al Republicii Moldova.
Președintele României a subliniat experiența proprie a țării în procesul de integrare europeană, pe care a descris-o drept un „instrument esențial” pentru modernizare, dezvoltare economică și consolidarea independenței în fața ingerințelor externe. Potrivit liderului de la Cotroceni, aceasta este o cale de urmat și pentru Republica Moldova, în condițiile în care Chișinăul a fost, în mod constant, ținta presiunilor venite dinspre Kremlin încă de la declararea independenței.
Mesajul ferm al Maiei Sandu: „Aș vota pentru reunirea cu România”
În paralel, lidera de la Chișinău, președinta Maia Sandu, a exprimat recent, într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, cea mai clară poziționare de până acum în ceea ce privește o posibilă reunire cu România. Întrebată direct dacă ar susține un astfel de demers, președinta a răspuns fără ezitare: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.”
Aceasta este prima declarație explicită de acest tip din partea Maiei Sandu de la preluarea mandatului. În contextul actualei incertitudini geopolitice, șefa statului a argumentat că statele mici se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în a-și păstra democrația și suveranitatea.
„Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană,” a spus Maia Sandu, avertizând asupra riscurilor generate de politica expansionistă a Rusiei și de tentativa acesteia de a-și extinde influența în Europa.
Reunirea – un subiect sensibil, dar tot mai prezent în discursul public
Lidera de la Chișinău a făcut referire și la perioada de efervescență națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, când ideea reunificării era larg susținută în societate. „Dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care au participat la mișcarea de renaștere națională și după sutele de mii de persoane care au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale, putem spune că ar fi existat un suport pentru reunirea cu România,” a precizat Maia Sandu.
Cu toate acestea, ea a subliniat că în lipsa unui referendum nu poate fi estimată voința reală a populației de atunci și că, în prezent, majoritatea cetățenilor moldoveni sprijină mai degrabă aderarea la Uniunea Europeană decât unificarea cu România. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la Uniunea Europeană și noi acționăm în acest sens. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea,” a afirmat ea.
Coordonare strategică pe axa București-Chișinău-Bruxelles
Atât declarațiile lui Nicușor Dan, cât și poziționarea clară a Maiei Sandu indică o sincronizare crescândă în ceea ce privește prioritățile strategice ale celor două state. Dacă Bucureștiul își reafirmă rolul de principal susținător regional al Republicii Moldova, Chișinăul se arată tot mai determinat să valorifice acest sprijin în eforturile de integrare europeană și consolidare a instituțiilor democratice.
Într-un context marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei, presiunile hibride asupra Moldovei și stagnarea extinderii Uniunii Europene, consolidarea parteneriatului româno-moldovean capătă o relevanță geopolitică aparte. Discursurile convergente de la București și Chișinău semnalează o maturizare a relației bilaterale și o orientare clară spre vest a Republicii Moldova — fie prin aderare la UE, fie, în scenariul unei schimbări de paradigmă, printr-o eventuală reunificare.
Sursă foto: moldpres
