Presiunea geopolitică și fragilitatea statelor mici
Reunirea cu România – Într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici, Maia Sandu a vorbit deschis despre riscurile cu care se confruntă Republica Moldova, o țară aflată în prima linie a presiunilor geopolitice din Estul Europei. Potrivit acesteia, influența Rusiei în regiune și în interiorul Uniunii Europene este adesea subestimată. „Președintele rus Vladimir Putin încearcă să-și extindă influența asupra Europei”, a avertizat șefa statului, menționând că implicarea Kremlinului este „mult mai profundă decât percep mulți cetățeni europeni”.
„Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”, a declarat Maia Sandu.
O opțiune personală: reunirea cu România
Întrebată direct dacă susține unirea cu România, Maia Sandu a fost clară: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.” Este pentru prima dată când lidera pro-europeană de la Chișinău își exprimă public această opțiune, într-un climat politic în care subiectul rămâne sensibil și diviziv în societatea moldovenească.
Ea a reamintit că, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, ideea unirii era larg susținută în contextul mișcărilor de renaștere națională. „Dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care au participat la mișcarea de renaștere națională și după sutele de mii de persoane care au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale, putem spune că ar fi existat un suport pentru reunirea cu România”, a spus Sandu. Cu toate acestea, ea a subliniat că absența unui referendum în acea perioadă face imposibilă măsurarea clară a sprijinului popular de atunci.
Aderarea la UE – direcția pragmatică a prezentului
Maia Sandu a subliniat că, deși reunificarea cu România reprezintă o opțiune personală, în calitate de președinte are responsabilitatea de a urma voința cetățenilor. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la Uniunea Europeană și noi acționăm în acest sens. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a explicat ea.
Declarația reflectă o linie clară de acțiune pentru actuala administrație de la Chișinău: continuarea procesului de integrare europeană, început oficial în 2022, când Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE. În acest sens, autoritățile moldovene au lansat o serie de reforme interne menite să alinieze țara la standardele europene.
Între idealuri istorice și priorități strategice
Declarațiile Maiei Sandu evidențiază un echilibru fin între convingeri personale și responsabilitate politică. Deși sprijină simbolic ideea unirii cu România, lidera de la Chișinău rămâne fidelă obiectivului integrării europene, considerat prioritar și realizabil în contextul actual. Această poziție reflectă maturitatea politică a unui stat care încearcă să supraviețuiască într-un mediu regional volatil, în care alegerea între Est și Vest capătă valențe existențiale.
Pe termen scurt și mediu, Republica Moldova pare să-și concentreze eforturile pe obținerea statutului de membru al Uniunii Europene, văzut nu doar ca o garanție de dezvoltare economică, ci și ca un scut împotriva ingerinței externe și a insecurității regionale. În acest cadru, subiectul reunificării cu România, deși prezent în discursul public, rămâne o chestiune de ordin personal, simbolic și, pentru moment, secundar în raport cu prioritățile strategice ale statului.
Sursă foto: caleaeuropeana.ro
