3.29 milioane de cetățeni cu drept de vot – CEC precizează că din acest total, 2.763.719 alegători sunt repartizați în unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II, ceea ce corespunde majorității alegătorilor care își au domiciliul sau reședința în Republica Moldova.
Alegători fără domiciliu și din regiuni speciale
Restul alegătorilor înregistrați, în număr de 536.075 de persoane, sunt împărțiți în două categorii distincte. Prima este constituită din 258.440 de cetățeni ai Republicii Moldova care nu figurează cu domiciliu sau reședință în țară, inclusiv cei care au emigrat legal. Această categorie reflectă realitatea unei diaspore active, dar care rămâne parte a procesului electoral.
A doua categorie este reprezentată de 277.635 de alegători din regiunea transnistreană (stânga Nistrului), o zonă asupra căreia autoritățile constituționale de la Chișinău nu exercită control efectiv, dar ai cărei locuitori dețin cetățenie moldovenească și, implicit, dreptul de a participa la alegeri.
Chișinăul rămâne cel mai mare centru electoral
Conform datelor furnizate de CEC, cea mai mare circumscripție electorală a Republicii Moldova rămâne municipiul Chișinău, cu un total de 666.923 de alegători. Capitala este urmată de Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, cu 129.314 alegători, și municipiul Bălți, care numără 99.097 alegători.
La polul opus, printre cele mai mici circumscripții se regăsesc raioanele Rezina și Șoldănești, cu 36.621, respectiv 30.818 alegători. Aceste cifre reflectă atât gradul de urbanizare, cât și fenomenul de depopulare înregistrat în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate economic.
Implicații pentru procesele electorale din 2026
Datele actualizate privind alegătorii sunt esențiale în contextul pregătirilor pentru eventuale alegeri din 2026, fie ele parlamentare, locale sau prezidențiale. Ele permit autorităților să dimensioneze corect secțiile de votare, să evalueze necesarul logistic și să monitorizeze mai eficient participarea la vot, inclusiv în diaspora și în zonele sensibile din punct de vedere politic și administrativ.
Totodată, numărul în creștere al alegătorilor fără reședință în țară sau din afara teritoriului controlat de autoritățile de la Chișinău readuce în discuție nevoia de adaptare a cadrului electoral, pentru a asigura un acces echitabil la vot și pentru a preveni eventuale vulnerabilități.
O radiografie electorală în dinamică: 3.29 milioane de cetățeni cu drept de vot
Cifra de peste 3,29 milioane de alegători înregistrați la începutul lui 2026 oferă o imagine clară asupra potențialului electoral al Republicii Moldova. În același timp, ea reflectă și dinamica demografică în schimbare, marcată de migrație, urbanizare și realități geopolitice complexe.
Rămâne de văzut cum vor fi valorificate aceste date în practică, într-un an care se anunță crucial din perspectiva alegerilor și a deciziilor politice cu impact major asupra direcției viitoare a țării.
Sursă foto: moldpres
