Ministrul Finanțelor clarifică – Potrivit oficialului, măsura nu presupune interzicerea totală a noilor angajări, ci introduce condiții suplimentare de justificare și coordonare.
Moratoriul nu închide ușa angajărilor, ci cere justificare
Într-un mesaj adresat opiniei publice, Andrian Gavriliță a subliniat că măsura adoptată recent de executiv nu blochează complet posibilitatea de a face angajări noi în sectorul public. „Instituirea moratoriului asupra angajărilor în sectorul bugetar nu interzice angajările suplimentare față de luna noiembrie a anului precedent, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei”, a declarat ministrul.
Această precizare vine în contextul în care, în practică, multe instituții bugetare întâmpină dificultăți în acoperirea funcțiilor vacante deja existente. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante disponibile”, a mai adăugat Gavriliță, sugerând că problema angajărilor nu se află în lipsa oportunităților, ci în limitările administrative și de resurse umane.
Regim recomandativ pentru primării și instituții autonome
Una dintre cele mai frecvente întrebări apărute în spațiul public a fost legată de aplicabilitatea moratoriului în cazul primăriilor și al altor entități cu autonomie administrativă. În acest sens, ministrul a explicat că pentru aceste categorii de instituții norma are un caracter de recomandare, nu unul obligatoriu.
„Și pentru că mulți m-ați întrebat «Dar primăriile, cum să funcționeze primăriile în aceste condiții?», răspund: pentru primării (cât și pentru alte instituții publice autonome), această normă are caracter de recomandare și nu încurcă niciunui primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a precizat Andrian Gavriliță.
Această distincție este relevantă mai ales în contextul responsabilităților extinse ale administrației publice locale, unde nevoile de personal pot fi semnificative și greu de planificat în limitele unui moratoriu general.
Ministrul Finanțelor clarifică: Moratoriul, o practică devenită rutină în ultimii ani
Andrian Gavriliță a reamintit că instituirea unui moratoriu asupra angajărilor în sectorul bugetar nu este o practică nouă în Republica Moldova. Prima decizie de acest tip a fost luată în decembrie 2018, într-un context economic relativ stabil, înaintea crizelor sanitare, energetice și geopolitice care aveau să urmeze.
„Cu 7 ani în urmă, în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării și înainte de orice criză pandemică, energetică sau război, ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu, promova primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar. Tot dumnealui le-a aprobat și pe următoarele două, dar deja din funcția de prim-ministru. De atunci, această practică a devenit anuală și bine cunoscută conducătorilor din sectorul bugetar”, a explicat Gavriliță.
O decizie cu miză bugetară și de eficiență instituțională
Moratoriul asupra angajărilor, prelungit recent până la finalul anului 2026, a fost adoptat de guvern cu scopul declarat de a asigura o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și de a direcționa resursele disponibile către domenii considerate prioritare. Decizia a fost oficializată luni, 29 decembrie, într-un moment în care presiunile bugetare și nevoile de optimizare a aparatului de stat sunt în creștere.
Prin această măsură, autoritățile încearcă să echilibreze cerințele de funcționare ale instituțiilor publice cu constrângerile bugetare tot mai evidente, fără a afecta însă capacitatea reală a instituțiilor-cheie de a-și desfășura activitatea.
Raționalizarea angajărilor, între economie bugetară și flexibilitate administrativă
Măsurile de control al angajărilor în sectorul bugetar pot genera efecte mixte. Pe de o parte, ele pot contribui la menținerea unei discipline fiscale necesare în contextul unor resurse financiare limitate. Pe de altă parte, aplicarea lor rigidă riscă să blocheze funcționarea eficientă a unor instituții care depind de resursa umană pentru livrarea serviciilor publice.
Clarificările aduse de ministrul Finanțelor indică o abordare mai flexibilă decât a fost percepută inițial, oferind instituțiilor oportunitatea de a justifica angajările acolo unde necesitatea este reală și argumentată. Această nuanțare este esențială pentru evitarea blocajelor administrative și pentru menținerea unei bune funcționări a statului, atât la nivel central, cât și local.
Rămâne de văzut în ce măsură mecanismele de coordonare și evaluare vor funcționa eficient, astfel încât să se evite birocrația excesivă și să se permită o adaptare rapidă la realitățile din teren.
Sursă foto:
