Rolul Ministerului Culturii în procesul de aderare la UE
Integrarea europeană o șansă majoră – În cadrul procesului de integrare europeană, Ministerul Culturii gestionează, împreună cu Ministerul Educației, capitolul 26, care vizează alinierea legislației naționale la cea a Uniunii Europene. Cristian Jardan subliniază că acest proces nu presupune impunerea unor reguli din exterior, ci asumarea unor reforme considerate necesare pentru dezvoltarea sectorului cultural.
„Este important de subliniat că nimeni nu ne impune legi sau reguli din exterior. Noi înșine le selectăm, le elaborăm și le propunem spre aprobare, pentru că toate aceste demersuri sunt făcute în beneficiul sectorului cultural și, în cele din urmă, al cetățenilor”, a declarat ministrul.
Un pas esențial în acest sens a fost aprobarea Strategiei de dezvoltare a culturii pentru perioada 2025–2035, document-cadru care va ghida politicile publice în următorul deceniu. În paralel, autoritățile lucrează la programul și planul de acțiuni pentru următorii cinci ani, precum și la elaborarea Legii patrimoniului și a unei noi legi a mass-mediei, menită să înlocuiască actul normativ din 1994.
Integrarea europeană o șansă majoră – „Europa Creativă”, un nou cadru de oportunități
Un moment-cheie pentru sectorul cultural îl reprezintă aderarea Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie, la programul „Europa Creativă”, singurul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv culturii. Potrivit ministrului, acest pas deschide noi perspective de finanțare, mobilitate și cooperare internațională pentru artiști și instituții.
„Aderarea Republicii Moldova la programul „Europa Creativă” reprezintă o realizare importantă”, a precizat Cristian Jardan, subliniind totodată că accesul la fonduri va fi competitiv, în contextul participării tuturor celor 27 de state membre ale UE și a altor state asociate.
Pentru a sprijini potențialii beneficiari, Ministerul Culturii intenționează să creeze un birou de informare care să ofere asistență în procesul de aplicare și să faciliteze parteneriatele internaționale, cu accent pe cooperarea transfrontalieră.
Patrimoniul cultural și demersurile UNESCO
În ceea ce privește patrimoniul cultural, autoritățile de la Chișinău continuă eforturile de promovare internațională. Cristian Jardan a amintit de dosarele deja aprobate de UNESCO în ultimul deceniu, precum „Cămașa cu altiță”, „Colindatului în ceată bărbătească”, „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței” și „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”.
„Dosarul privind cobza și meșteșugul confecționării acestui instrument a fost aprobat recent, acum 2 sătpămâni în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial”, a precizat ministrul.
Totodată, Republica Moldova participă la un proiect comun cu România pentru includerea civilizației Cucuteni–Tripolie pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar galeriile de la Mileștii Mici și Cricova se află pe lista preliminară.
Cooperarea culturală cu România
Relația cu România este descrisă de ministrul Culturii drept una prioritară și strategică. Colaborările vizează domenii precum teatrul, cinematografia, patrimoniul, bibliotecile și muzeele, fiind susținute atât la nivel guvernamental, cât și instituțional.
„România este mai mult decât un stat prieten sau partener strategic. Avem o colaborare strânsă în toate domeniile”, a afirmat Cristian Jardan, subliniind rolul proiectelor comune în consolidarea spațiului cultural comun.
Accesul la cultură și sprijinul pentru regiuni
Proiectul „Acces la cultură” este prezentat drept un instrument important pentru reducerea discrepanțelor dintre Chișinău și regiuni. Ministrul recunoaște existența unor dificultăți punctuale, dar consideră că impactul general este pozitiv.
„Nu oferim doar un sprijin de moment pentru un eveniment izolat, ci creăm premisele pentru activități culturale viitoare”, a declarat acesta, menționând investițiile în dotarea colectivelor artistice și caselor de cultură.
Programul urmează să continue și în 2026, autoritățile luând în calcul inclusiv majorarea bugetului, în funcție de interesul manifestat.
Infrastructura culturală și resursa umană
Vizitele efectuate de ministru în instituțiile culturale au evidențiat probleme sistemice legate de salarizare și infrastructură. Clădirile vechi, ineficiente energetic, și veniturile scăzute din sector afectează atractivitatea domeniului pentru tineri.
„În sectorul cultural, salariile sunt printre cele mai mici din Republica Moldova”, a subliniat Jardan, adăugând că infrastructura învechită limitează organizarea evenimentelor.
Cu toate acestea, interesul publicului pentru cultură este în creștere, iar autoritățile își propun să sprijine inițiativele inovatoare și să dezvolte platforme alternative pentru artiști, precum viitorul Centru Cultural „Universul”.
Bilanțul anului 2025 și prioritățile pentru 2026
Printre realizările anului 2025, ministrul a enumerat implementarea Voucherului Cultural, proiectul „Acces la Cultură”, progresele în domeniul mass-mediei, investițiile în infrastructura culturală și demararea proiectului Muzeului Represiunilor Politice.
Pentru 2026, prioritățile vizează extinderea Voucherului Cultural, finalizarea lucrărilor de infrastructură, adoptarea noii legi a mass-mediei, restaurarea monumentelor istorice și continuarea proiectelor dedicate culturii memoriei.
O perspectivă asupra viitorului cultural european
În viziunea ministrului Culturii, integrarea europeană reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și o oportunitate concretă de dezvoltare pentru sectorul cultural. Creșterea economică asociată parcursului european ar putea aduce resurse suplimentare și stabilitate pentru instituții și creatori, consolidând rolul culturii în societate.
Sursă foto: deschide.md
