În timp ce negocierile dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina capătă contururi tot mai opace, Republica Moldova a decis să își modifice vizibil strategia privind conflictul transnistrean. Subiectul, ținut ani întregi la periferia discursului public din motive electorale, a devenit din nou un subiect central pentru guvernul de la Chișinău. De data aceasta, însă, mesajul este radical diferit: Moldova nu va accepta nicio schemă de reglementare dictată de marile puteri.
Schimbarea de ton a fost oficializată de vicepremierul pentru Integrare Europeană, Valeriu Chiveri, care a anunțat public îngroparea definitivă a formatului „5+2”. El a subliniat că Rusia nu poate participa la viitoarele inițiative diplomatice privind regiunea și a respins categoric ideea integrării conflictului transnistrean într-un pachet comun cu negocierile privind Ucraina. „Nu dorim să fim parte dintr-o soluție negociată în bloc”, a punctat Chiveri.
Deși poziția poate părea tranșantă, ea nu a apărut în vid. Sursa tensiunii se află în evoluțiile recente din politica externă a Washingtonului. Noua administrație americană este acuzată tot mai des că ar fi dispusă să facă concesii semnificative Moscovei pentru a accelera un acord privind Ucraina. Concesii care, inevitabil, pot afecta și statele din apropiere. Pentru Chișinău, această posibilă schimbare de echilibru geopolitic ridică o întrebare esențială: ce se întâmplă dacă președintele SUA, Donald Trump, decide că o „soluționare” rapidă implică și o decizie unilaterală asupra Transnistriei?
Faptul că astfel de discuții pot avea loc fără consultarea Moldovei accentuează neliniștea. Nici SUA, nici Rusia nu au arătat dorința de a implica Chișinăul, iar Uniunea Europeană, la rândul ei, susțin surse diplomatice, nu este informată complet despre dinamica negocierilor. Practic, Moldova riscă să afle ce au hotărât alții abia după ce decizia este luată.
Această perspectivă contrazice speranțele cultivate în trecut în anumite cercuri politice de la Chișinău. A existat ideea că o soluționare simultană a conflictelor regionale, impulsionată de succesele militare ale Ucrainei, ar putea forța Moscova să facă concesii și în dosarul transnistrean. Unele surse declarau chiar că un „pachet regional” ar fi fost cel mai realist mod de a rezolva problema. Astăzi, această viziune s-a prăbușit.
De aici vine și reacția de apărare a guvernului moldovean. Prin declararea publică, anticipată, că nu acceptă formule externe, Chișinăul își definește public liniile roșii
înainte ca marile puteri să ajungă la o eventuală înțelegere. Este un avertisment diplomatic: orice soluție decisă fără consultarea Chișinăului este nulă din start.
Dar avertismentul nu poate rămâne singur. Dacă respinge formulele altora, Chișinăul trebuie să ofere propria strategie. Până acum, autoritățile au anunțat doar că, împreună cu UE și SUA, lucrează la un plan de reintegrare, însă documentul nu a fost prezentat public. Fără o viziune articulată, Moldova riscă să fie prinsă pe picior greșit într-un moment de reașezare geopolitică accelerată.
Motivul real al „ruperii tăcerii” este acela că Moldova nu își mai poate permite să rămână observator. Dacă nu își definește rapid propriile linii roșii și propriul proiect de reintegrare, riscă să se confrunte curând cu un plan schițat în altă parte – poate chiar în biroul unui președinte american dispus la negocieri dure cu Rusia, în care interesele Chișinăului devin o piesă secundară.
Sursa imagine: https://jordanrussiacenter.org/
