Bruxelles-ul accelerează sprijinul energetic pentru Chișinău și Kiev
UE promite sprijin energetic accelerat – „Ceea ce facem acum cu Ucraina și Moldova, în special în această situație, este că ne angajăm să accelerăm ajutorul acordat atât Moldovei, cât și Ucrainei. Lucrăm pentru a integra sistemele lor în rețeaua noastră, pentru a finanța reparațiile și pentru a consolida reziliența împotriva unei astfel de agresiuni. Suntem în contact strâns cu autoritățile de la Chișinău și de la Kiev și cu delegațiile din ambele țări”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru energie.
Această declarație indică o creștere a mobilizării instituționale europene pentru susținerea rețelelor energetice ale celor două țări afectate de conflictul generat de Rusia. Potrivit oficialului, una dintre prioritățile strategice o reprezintă integrarea Ucrainei și Republicii Moldova în sistemul energetic continental, măsură ce ar consolida capacitatea celor două state de a face față crizelor cauzate de atacurile externe.
„Moscova continuă să transforme iarna într-o armă”
Tonul adoptat de Comisia Europeană reflectă o îngrijorare profundă față de caracterul sistematic al atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. „Rusia atacă brutal și sistematic infrastructura energetică a Ucrainei deja de mai mulți ani. Atacurile din acest weekend au provocat mai multe pene de curent, care au afectat atât Ucraina, cât și Republica Moldova. Asta arată cum Moscova continuă să transforme iarna într-o armă în cadrul războiului pe care îl poartă. Condamnăm aceste atacuri și lovituri în cei mai fermi termeni”, a afirmat Itkonen.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, un nou val de atacuri aeriene rusești a lovit rețeaua electrică a Ucrainei. Potrivit estimărilor realizate de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Statele Unite, au fost lansate aproximativ 653 de drone și 51 de rachete, inclusiv rachete de croazieră. Acest atac este catalogat drept al treilea cel mai sever de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat din nou ferm aceste acțiuni, acuzând Moscova că vizează infrastructura civilă pentru a destabiliza viața de zi cu zi a populației și pentru a crea panică în rândul civililor.
Moldova, afectată direct de criza energetică din Ucraina
Repercusiunile acestor atacuri s-au resimțit imediat și în Republica Moldova. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat duminică, 7 decembrie, că sistemul electroenergetic național funcționează sub presiune în urma atacurilor masive asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Un grup energetic important situat în apropierea frontierei moldovene a fost avariat, punând în pericol stabilitatea fluxurilor de energie în regiune.
„Loviturile au avariat un grup energetic important din regiunea aflată în proximitatea Moldovei, iar liniile de interconexiune au ajuns aproape de limita maximă de încărcare”, a explicat ministrul. În aceste condiții, operatorul național Moldelectrica a solicitat României un ajutor de avarie pentru a preveni suprasarcina rețelei și pentru a evita eventuale pene majore de curent.
Sprijinul românesc a fost esențial în echilibrarea rețelei de electricitate din Republica Moldova în orele de maximă tensiune, dovedind astfel importanța conexiunii energetice dintre cele două țări și a solidarității regionale într-un context de criză.
O vulnerabilitate structurală care cere acțiune rapidă
Atacurile asupra infrastructurii energetice și efectele în lanț asupra Republicii Moldova reliefează o vulnerabilitate structurală pe care autoritățile europene și regionale sunt determinate să o atenueze. Integrarea în rețeaua energetică a UE și dezvoltarea capacităților proprii de producție și stocare a energiei devin priorități strategice în acest context.
Sprijinul politic și financiar promis de Uniunea Europeană trebuie să se materializeze rapid și eficient, astfel încât Chișinăul să-și poată asigura autonomia energetică într-un mediu tot mai instabil. Este vorba nu doar despre securitate energetică, ci și despre securitate națională, întrucât un sistem electroenergetic fragil poate deveni un punct critic în cazul unor noi valuri de agresiuni.
Într-o regiune în care iarna devine, potrivit Bruxelles-ului, o „armă”, reziliența energetică nu mai este doar o preocupare tehnică, ci o dimensiune esențială a apărării și suveranității naționale.
Sursă foto: moldpres
