Integrarea europeană a Moldovei – Întâlnirea vine într-un moment-cheie pentru parcursul european al Republicii Moldova, iar mesajul general a fost clar: integrarea europeană nu este doar un obiectiv geopolitic, ci o transformare reală care începe deja în localitățile țării.
Proiectele europene schimbă deja comunitățile din Republica Moldova
Vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a subliniat că integrarea europeană este deja în desfășurare la nivel local, prin intermediul proiectelor finanțate din fonduri europene și guvernamentale.
„Integrarea europeană a Republicii Moldova se întâmplă deja, în localitățile noastre, cu fiecare proiect care schimbă concret viața oamenilor”, a declarat Bolea, punctând că autoritățile locale pot utiliza în mod eficient instrumentele de finanțare pentru a accelera modernizarea comunităților.
Ministrul a menționat Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală drept mecanism-cheie prin care primăriile pot obține sprijin financiar pentru proiecte în domenii precum infrastructura, serviciile publice sau dezvoltarea economică.
Printre programele guvernamentale care susțin acest proces se numără: Dezvoltare a orașelor-poli de creștere, Satul European, Europa este aproape sau Curtea Europeană – toate reprezentând etape ale unei transformări sistemice la nivel local.
Administrațiile locale – parteneri direcți ai procesului de aderare
Tatiana Badan, primarul satului Selemet și președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a accentuat importanța dialogului permanent dintre autoritățile locale și instituțiile europene.
„Discuțiile avantajează consolidarea cooperării Republicii Moldova cu structurile europene, promovarea dezvoltării regionale echilibrate, schimbul de bune practici și pregătirea comunităților locale pentru integrarea europeană”, a afirmat Badan.
Ea a adăugat că administrațiile locale trebuie să fie implicate activ în procesul de aderare, iar sprijinul direct oferit acestora de UE contribuie la crearea unor comunități „mai moderne, reziliente și europene”.
Grupul de lucru pentru Moldova al Comitetului European al Regiunilor oferă tocmai această platformă de comunicare directă între autoritățile locale din Moldova și actorii europeni, facilitând înțelegerea provocărilor și identificarea soluțiilor concrete.
Leova: model de transformare locală cu sprijin european
Un exemplu elocvent al impactului fondurilor europene la nivel local este orașul Leova, condus de primarul Alexandru Bujorean. Acesta a prezentat mai multe proiecte implementate cu sprijin extern, care au contribuit semnificativ la creșterea calității vieții:
-
lucrări de eficiență energetică la Liceul „Constantin Spătaru”, în valoare de 3 milioane euro;
-
construcția apeductului magistral Leova–Iargara, cu o finanțare de peste 60 milioane lei – depășind bugetul regional anual;
-
instalarea unui sistem fotovoltaic pe Casa de Cultură, sprijinit de Ambasada Suediei, care a redus complet costurile cu energia electrică;
-
elaborarea documentației tehnice pentru o viitoare platformă industrială multifuncțională prin programele „EU for Moldova”.
„Dezvoltarea industriei, crearea locurilor de muncă și menținerea familiilor acasă, cu salarii demne de standardele europene – asta înseamnă aceste proiecte pentru noi”, a declarat Bujorean.
Reforma administrativă voluntară: amalgamarea pentru eficiență și acces la fonduri
Un alt pas important în modernizarea administrației publice locale îl reprezintă amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. În raionul Leova, orașul Leova s-a unit cu satele Sîrma, Tochile‑Răducani și Sărata‑Răzeși, creând o entitate mai puternică din punct de vedere financiar și administrativ.
Procesul, susținut de Guvern și de parteneri internaționali, are ca scop creșterea eficienței administrative și facilitarea accesului la fonduri europene. Noua primărie va beneficia de o alocare unică pentru tranziție și de subvenții anuale până în 2030.
„Unificarea comunităților nu este doar o reformă birocratică, ci o șansă reală pentru dezvoltare durabilă și servicii publice mai bune pentru locuitori”, susține primarul Bujorean.
Perspectivele aderării: investiții directe și bunăstare locală
Potrivit Planului de creștere al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest și țările candidate, Republica Moldova are alocat un pachet de 190 milioane euro pentru reforme și dezvoltare, în cadrul unui fond total de 1,9 miliarde euro.
Printre domeniile vizate se află:
-
modernizarea infrastructurii rutiere locale și regionale;
-
construcția a două spitale regionale (la Bălți și Cahul);
-
extinderea și reabilitarea pădurilor;
-
modernizarea sistemelor de irigații;
-
programe pentru tineri și antreprenori, inclusiv un supliment salarial de 3.000 lei pentru primul loc de muncă.
În viziunea autorităților locale, aderarea Republicii Moldova la UE va aduce nu doar finanțare, ci o schimbare structurală a nivelului de trai.
„În momentul în care Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, nivelul de bunăstare, serviciile publice și calitatea vieții ar trebui să se regăsească aici în proporție de 50–60%. Atunci vom conștientiza cu adevărat că Europa este acasă la noi”, a estimat primarul Alexandru Bujorean.
Localitățile – puntea reală dintre Chișinău și Bruxelles
Exemplele prezentate la reuniunea Grupului de lucru pentru Moldova arată că procesul de aderare la UE nu este doar o agendă diplomatică purtată la nivel central, ci o realitate cotidiană pentru primării, consilii locale și comunități. Cu cât administrațiile locale sunt mai pregătite, mai consolidate și mai conectate la sursele de finanțare europene, cu atât integrarea devine un proces mai profund și mai eficient.
Republica Moldova își construiește deja viitorul european de jos în sus – prin drumuri reparate, școli modernizate, rețele de apă extinse și servicii publice mai bune. Aceste rezultate concrete pot consolida sprijinul public pentru parcursul european și pot accelera apropierea de standardele și valorile Uniunii Europene.
Sursă foto: moldpres
