Un raport cu dovezi tehnice despre interferențele externe
Raportul care confirmă asaltul informațional – Ana Revenco, șefa Centrului de Comunicare și Combatere a Dezinformării, a fost cea care a prezentat acest raport de referință, la exact un an după ce termenul de „manipulare informațională strategică” a fost introdus în legislația moldovenească.
„Raportul oferă dovezi tehnice privind modul în care Rusia investește la scară largă în operațiuni de influență coordonate și sincronizate, pentru a afecta procesele democratice din țara noastră”, a declarat Ana Revenco.
Potrivit documentului, cele cinci canale principale prin care acționează Federația Rusă sunt:
-
Comunicarea oficială de stat, transmisă prin canale media tradiționale și declarații diplomatice,
-
Operațiuni finanțate indirect prin rețele proxy, cu ramificații în diverse sectoare economice și sociale,
-
Exploatarea rețelelor sociale, utilizate pentru amplificarea narațiunilor anti-democratice și anti-europene,
-
Campanii de dezinformare facilitate cibernetic, care includ atacuri asupra surselor de informare publică,
-
Utilizarea inteligenței artificiale, pentru amplificarea și automatizarea operațiunilor de influență.
Revenco a precizat că, în paralel cu aceste amenințări, instituțiile moldovenești au înregistrat progrese în consolidarea securității informaționale. Au fost dezvoltate noi instrumente analitice, s-au consolidat mecanismele naționale de răspuns și a crescut transparența în domeniul electoral și civic.
Prevenirea interferențelor hibride: lecții și acțiuni
„Ceea ce am demonstrat este că statul nostru poate preveni și diminua efectele interferențelor externe, însă trebuie să ne pregătim pentru următoarele etape ale războiului hibrid, inclusiv pentru viitoarele modificări legislative din 2028-2029”, a avertizat Ana Revenco, subliniind necesitatea transformării lecțiilor învățate în instrumente concrete de protecție democratică.
Riscuri sistemice identificate în procesul electoral
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a atras atenția asupra a patru riscuri majore identificate în procesul electoral:
-
Finanțarea ilicită a campaniilor electorale,
-
Atacurile cibernetice asupra infrastructurii Comisiei și a secțiilor de votare,
-
Campaniile de dezinformare organizate,
-
Tentativele de destabilizare prin corupere electorală și proteste finanțate.
„Am demonstrat capacitatea instituțiilor de a acționa coordonat, strategic și eficient pentru a proteja democrația. În plus, implicarea activă a societății civile rămâne esențială pentru apărarea proceselor electorale”, a afirmat Caraman.
Testul democratic al ciclului electoral 2024–2025
La rândul său, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail Nichitin, a calificat alegerile din perioada 2024–2025 drept un test de reziliență democratică pentru Republica Moldova. Cu cel mai mare număr de scrutine din regiune în acest interval, țara a fost supusă unei presiuni constante din partea amenințărilor hibride.
„Alegerile din acest ciclu electoral nu au fost altceva decât un test al democrației pentru Republica Moldova. În 2024, am avut cel mai mare număr de scrutine electorale din regiune, iar experiența noastră poate servi drept exemplu pentru alte țări care se confruntă cu amenințări hibride de asimilare”, a declarat ministrul de interne.
Ea a evidențiat trei direcții prioritare pentru protejarea proceselor democratice:
-
Creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor și mass-mediei,
-
Colaborarea eficientă între instituții,
-
Adaptabilitatea rapidă la schimbările legislative.
„Fiecare scrutin a demonstrat importanța sincronizării instituțiilor și a unei abordări proactive pentru a proteja democrația, ceea ce este esențial nu doar pentru Moldova, ci și pentru regiune”, a punctat Misail Nichitin.
Președinta Maia Sandu: Moldova, ținta unui asalt hibrid
În deschiderea Forumului de Securitate, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat un avertisment ferm privind natura și amploarea amenințărilor externe. Șefa statului a descris acțiunile Federației Ruse drept un „asalt hibrid” împotriva democrației moldovenești.
„Există informații importante despre riscurile la adresa securității țării noastre și a proceselor democratice”, a afirmat Maia Sandu, subliniind că aceste amenințări trebuie înțelese de întreaga societate.
Președinta a anunțat, totodată, elaborarea unui Plan Național de Reziliență, destinat să consolideze capacitățile instituțiilor statului în fața atacurilor hibride. Inițiativa vizează crearea unui cadru coerent de protecție împotriva ingerințelor externe, cu accent pe prevenție, reacție rapidă și educație civică.
Un efort instituțional pentru apărarea democrației
Forumului de Securitate organizat la Chișinău a reunit oficiali de rang înalt, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile pentru a analiza, în mod coordonat, riscurile interne și externe care afectează stabilitatea democratică a țării. Evenimentul a avut o miză clară: formularea unor politici coerente și eficiente pentru contracararea amenințărilor hibride, într-un context regional tot mai tensionat.
Republica Moldova intră astfel într-o nouă fază a consolidării instituționale, în care apărarea democrației nu mai este doar o chestiune de voință politică, ci o necesitate strategică.
Sursă foto: moldpres
