Consiliul Executiv al UNESCO – Republica Moldova a fost aleasă, în premieră, membră a Consiliului Executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pentru mandatul 2025–2029. Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, desfășurată la Samarkand, și vine ca o recunoaștere a progreselor și implicării active a Republicii Moldova în promovarea valorilor culturale și educaționale la nivel internațional.
„Este o mare responsabilitate, dar și o oportunitate pentru a ne promova valorile și tradițiile noastre”, a declarat Cristian Jardan, ministrul Culturii, subliniind importanța acestui pas în consolidarea vizibilității și influenței internaționale a Republicii Moldova.
Competiție regională și susținere din partea partenerilor europeni
Republica Moldova a fost desemnată din partea grupului regional alături de România și Ucraina, după o competiție acerbă cu patru state candidate. Alegerea sa în componența Consiliului Executiv al UNESCO nu doar că întărește poziția țării în forurile internaționale, dar îi oferă și posibilitatea de a contribui direct la definirea direcțiilor strategice ale organizației în domeniile educației, științei și culturii.
Potrivit ministrului Cristian Jardan, această reușită reflectă eforturile continue realizate la nivel național: „Pe plan intern, am avansat împreună cu Comisia UNESCO din Moldova pentru a introduce în lista indicativă a patrimoniului mondial UNESCO vinăriile Cricova și Mileștii Mici. Alături de partenerii noștri din România și Ucraina, lucrăm în prezent la dosarele ‘Cobza’ și ‘Cucuteni-Tripylla’. Continuăm să facem lucruri bune pentru Republica Moldova.”
O prezență din ce în ce mai activă în inițiativele UNESCO
În ultimii ani, Republica Moldova a întărit parteneriatul cu UNESCO prin mai multe inițiative de promovare a patrimoniului cultural. Pe lista reușitelor se numără includerea unor elemente de patrimoniu imaterial în Lista Reprezentativă UNESCO, cum ar fi „Colindatul de ceată bărbătească” – o tradiție de Crăciun – și „Practici culturale asociate Zilei de 1 Martie (Mărțișorul)”, simbol al renașterii și legăturii dintre generații.
În colaborare cu România, Republica Moldova a obținut recunoașterea internațională pentru tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor, în semn de apreciere pentru meșteșugurile transmise din generație în generație.
Dincolo de patrimoniul imaterial, Moldova contribuie activ la conservarea patrimoniului natural și cultural. Situl „Arcul Geodezic Struve”, care se extinde parțial pe teritoriul țării, este deja inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Alte situri precum Rezervația cultural‑naturală Orheiul Vechi și zonele de cernoziom din stepa Bălților figurează pe Lista Indicativă, reflectând angajamentul ferm al autorităților în protejarea mediului și valorilor istorice.
Cultură, educație și știință – piloni ai dezvoltării durabile
Strategia Națională de Dezvoltare a Culturii și Patrimoniului Cultural 2035 reflectă o viziune ambițioasă pe termen lung, axată pe integrarea culturii în politicile de dezvoltare durabilă. Aceasta prevede măsuri concrete pentru educația culturală, promovarea industriilor creative, protejarea patrimoniului și susținerea diversității culturale. Moldova participă activ la conferințele internaționale UNESCO, militând pentru ideea că „nu există viitor fără cultură”.
Această orientare strategică este în concordanță cu valorile UNESCO, care vizează consolidarea păcii și a dialogului intercultural prin educație, știință și cultură. Mandatul în Consiliul Executiv va permite Republicii Moldova să contribuie la formularea politicilor globale și să influențeze decizii esențiale în aceste domenii.
Un nou capitol în afirmarea internațională a Republicii Moldova
Accederea în Consiliul Executiv al UNESCO deschide un nou capitol pentru Republica Moldova pe scena internațională. Este o confirmare a angajamentului său de a promova valorile democratice, identitatea culturală și cooperarea regională prin mijloace pașnice și constructive.
Mandatul 2025–2029 oferă nu doar o platformă de reprezentare, ci și un instrument strategic de consolidare a parteneriatelor externe și de promovare a imaginii țării ca actor responsabil în domeniile culturii, educației și științei.
Prin această reușită, Republica Moldova transmite un mesaj clar: valorile sale culturale nu doar că sunt protejate și cultivate, ci și împărtășite cu lumea, în spiritul dialogului și al cooperării internaționale.
Sursă foto: moldpres
