Lipsa unui cadru legal limitează capacitatea statului de a acționa
Reglementarea rețelelor sociale – Potrivit lui Igor Grosu, în absența unor norme clare și aplicabile, autoritățile naționale nu pot solicita marilor platforme digitale internaționale să se conformeze unor reguli privind conținutul distribuit în spațiul online din Republica Moldova.
„Prima întrebare pe care ne-ar putea-o adresa acești giganți este: care sunt reglementările voastre naționale la care noi ar trebui să ne conformăm? Iar la această întrebare, deocamdată, nu avem un răspuns clar”, a explicat Igor Grosu.
Oficialul a menționat că în prezent, doar instituțiile media tradiționale se supun reglementărilor naționale și supravegherii Consiliului Audiovizualului, în timp ce rețelele sociale rămân un teritoriu juridic nedefinit. Acest gol legislativ favorizează răspândirea necontrolată a informațiilor manipulative, inclusiv de către actori statali ostili, grupări criminale sau entități politice interne.
Un efort legislativ comun, cu implicarea instituțiilor relevante
„Exact din acest motiv trebuie să elaborăm împreună aceste norme. Am avut deja discuții post-campanie cu președinta Consiliului Audiovizualului și am căzut de acord că trebuie să facem ceva. O discuție largă și sinceră ar fi foarte indicată”, a adăugat Grosu.
În acest context, el a invocat și poziția exprimată de Curtea Constituțională, care ar fi semnalat în mod explicit necesitatea reglementării spațiului informațional digital odată cu validarea rezultatelor alegerilor.
„Suntem obligați, pentru că toți recunosc că trebuie să avem niște reglementări. Una dintre adresele principale ale Curții Constituționale din momentul validării rezultatelor a fost că trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”, a declarat președintele Parlamentului.
Dezinformarea ca amenințare la adresa democrației
Igor Grosu a subliniat că reglementările nu urmăresc cenzura sau limitarea libertății de exprimare, ci combaterea deliberată a manipulării informaționale, atunci când aceasta este utilizată ca instrument politic sau geopolitic.
„Atunci când dezinformarea este produsă de entități statale, grupări criminale sau partide politice care se lasă antrenate deliberat în astfel de campanii, nu mai poate fi vorba despre libertate de exprimare”, a afirmat el.
În opinia sa, Republica Moldova trebuie să dezvolte un sistem robust de protejare a spațiului informațional național, care să includă nu doar reglementări, ci și mecanisme eficiente de supraveghere și sancționare.
Analiza alegerilor și combaterea finanțării ilegale
Președintele Parlamentului a anunțat și intenția autorităților de a organiza o evaluare amplă a recentei campanii electorale, pentru a identifica deficiențele și riscurile emergente.
„Trebuie să ne așezăm, să luăm ca bază raportul CEC, să invităm Consiliul Audiovizualului, mass-media, societatea civilă, partidele politice, SIS-ul, poliția și alte instituții relevante și să avem o discuție sinceră”, a spus Igor Grosu.
O altă prioritate indicată de acesta este combaterea corupției electorale și a finanțării ilegale a partidelor politice. Liderul PAS a atras atenția asupra metodelor tot mai sofisticate prin care grupuri de interese încearcă să influențeze procesul electoral.
Potrivit lui Grosu, metodele tradiționale de finanțare ilegală — precum folosirea „căraușilor” — au fost completate de practici noi, printre care utilizarea criptomonedelor și a altor instrumente financiare greu de controlat în lipsa unei legislații moderne.
Un pas esențial spre consolidarea rezilienței instituționale
Mesajul transmis de Igor Grosu reflectă o preocupare legitimă legată de amenințările hibride cu care se confruntă Republica Moldova. Într-un mediu regional marcat de presiuni informaționale externe și tentative de influențare electorală, lipsa unui cadru legal pentru spațiul digital riscă să vulnerabilizeze sistemul democratic.
Reglementarea rețelelor sociale nu este o soluție universală, dar reprezintă un pas esențial spre creșterea transparenței, responsabilității platformelor digitale și protecția cetățenilor în fața manipulării online. Dacă acest proces va reuși să fie echilibrat, consultativ și ancorat în standarde internaționale, Moldova ar putea deveni un exemplu regional de adaptare democratică la noile realități informaționale.
Sursă foto: radiochisinau.md
