Moldova poate livra rezultate europene – Republica Moldova a încheiat cu succes etapa de screening — o componentă tehnică esențială în procesul de aderare la Uniunea Europeană — și a demonstrat capacitatea sa de a livra rezultate concrete, rapide și eficiente, chiar și în condiții de resurse limitate și provocări structurale. Anunțul a fost făcut de Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrare europeană în exercițiu, în cadrul unei emisiuni televizate difuzate recent.
Această etapă, considerată unul dintre cele mai complexe exerciții administrative și legislative din procesul de aderare, a reprezentat un adevărat test de cooperare instituțională, profesionalism și reziliență națională.
Un efort colectiv în timp record: 15 luni de muncă intensă
„Exercițiul de screening a fost unul fără precedent pentru țara noastră. În doar 15 luni am depus un efort nemaipomenit, atât din partea Guvernului Republicii Moldova, cât și din partea întregii societăți. Mulți s-au întrebat dacă vom reuși, dar astăzi putem spune cu mândrie că da — am demonstrat că putem livra rezultate europene cu resurse foarte mici și în condiții de stres”, a declarat Cristina Gherasimov.
Screeningul presupune compararea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, articol cu articol și domeniu cu domeniu. Potrivit vicepremierului, acest exercițiu a validat capacitatea instituțiilor moldovenești de a lucra coordonat, într-un format de echipă consolidată și dedicată.
Programul Național de Aderare: un document strategic pentru următorii cinci ani
Un rezultat tangibil al acestui proces este elaborarea și adoptarea Programului Național de Aderare, un document cadru care trasează direcțiile de reformă pentru următorii cinci ani. Programul va fi actualizat anual, în funcție de progresul înregistrat, pentru a menține alinierea la standardele și acquis-ul comunitar.
„În urma exercițiului de screening, am elaborat Programul Național de Aderare — un rezultat palpabil și de importanță națională. Acest program ne arată exact unde suntem avansați, unde am înregistrat mai puțin progres și, mai ales, ce trebuie să facem mai departe. Documentul a fost adoptat de Guvern în luna mai și va fi actualizat anual, la sfârșitul fiecărui an, astfel încât să ne asigurăm că suntem în pas cu standardele europene”, a explicat Gherasimov.
Justiția, testul major al aderării
Vicepremierul a punctat că dintre toate domeniile vizate de screening, justiția rămâne cea mai complexă provocare. Nu doar pentru că este parte din așa-numitul cluster al valorilor fundamentale europene, ci pentru că de performanțele în acest sector depinde progresul întregului proces de aderare.
„Reforma justiției este fundamentală, nu vorbim doar despre lupta împotriva corupției, ci despre o schimbare de mentalitate. Justiția trebuie să înțeleagă că nu se dă și nu se ia. Trebuie să internalizăm o cultură a integrității și a responsabilității. Deja vedem judecători și procurori integri, care au trecut de verificările de integritate, dar acest proces trebuie dus până la capăt”, a subliniat oficiala.
Evaluările din partea Uniunii Europene se bazează pe criterii clare, cuantificabile, legate de eficiența și independența justiției. „Prietenii noștri de la Bruxelles se bazează pe fapte și cifre. Ei vor să vadă că justiția noastră este independentă, responsabilă și obiectivă. Trebuie să arătăm că instanțele funcționează corect, că deciziile sunt luate fără influențe politice și că dosarele avansează transparent. Doar așa putem demonstra că reforma justiției este reală și ireversibilă”, a adăugat Gherasimov.
Investiții masive necesare în sectoare-cheie: transport, mediu, agricultură
Pe lângă provocările instituționale, integrarea europeană implică și dificultăți financiare majore, mai ales în domenii unde adaptarea la standardele europene presupune costuri ridicate.
„Domenii precum transporturile, mediul înconjurător și agricultura vor necesita investiții foarte mari. Avem Planul de creștere economică, care ne permite să folosim fonduri speciale destinate acestor reforme costisitoare. O parte dintre resurse va merge în economie, pentru stimularea creșterii economice, iar alta va fi direcționată către implementarea standardelor europene în aceste sectoare”, a explicat Gherasimov.
Totodată, vicepremierul a avertizat că succesul acestor reforme nu va depinde doar de accesul la finanțare, ci și de existența unei resurse umane calificate, capabile să implementeze schimbările.
Nevoia unei noi generații de experți
Republica Moldova se confruntă cu un deficit de specialiști în domenii-cheie pentru integrarea europeană. Fie că este vorba de ingineri de mediu, agronomi sau experți în politici publice, autoritățile trebuie să investească în formarea unei noi generații de profesioniști.
„Ne dorim ape curate, soluri sănătoase și produse alimentare de cea mai înaltă calitate. Pentru aceasta, avem nevoie nu doar de bani, ci și de experți bine formați. Mulți dintre specialiștii de care avem nevoie au plecat peste hotare sau nu au existat niciodată în sistem. De aceea, vom lucra împreună cu Ministerul Educației pentru a crește o nouă generație de profesioniști care să susțină transformarea europeană a Republicii Moldova”, a conchis Cristina Gherasimov.
Moldova poate livra rezultate europene – Screeningul, un pas important spre maturizarea instituțională
Finalizarea screeningului nu este doar o bifă în calendarul aderării, ci o dovadă că Republica Moldova își dezvoltă capacități administrative și politice în acord cu valorile și exigențele Uniunii Europene. Cu un Program Național de Aderare activ, o direcție clară de reforme și o echipă instituțională dedicată, Chișinăul transmite un mesaj ferm: integrarea europeană nu este un slogan, ci un proiect de țară în plină desfășurare.
Sursă foto: moldpres
