Prezență la vot: cifre și semnificații
Rezultate alegeri parlamentare în Republica Moldova – Potrivit datelor oficiale furnizate de CEC la închiderea urnelor, la ora 21:00, peste 1.590.000 de cetățeni moldoveni și-au exercitat dreptul de vot, ceea ce reprezintă 51,90% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Dintre aceștia, 1.327.202 au votat pe teritoriul Republicii Moldova, în timp ce peste 263.000 de moldoveni au votat în diaspora — o cifră record pentru alegerile parlamentare, reflectând mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni din afara granițelor.
Această participare masivă din străinătate este considerată un posibil avantaj electoral pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), al președintei Maia Sandu, întrucât diaspora a susținut constant platforma pro-europeană a formațiunii în alegerile precedente.
Primele reacții și apeluri la calm din partea PAS
Imediat după încheierea votului, Igor Grosu, liderul PAS, a transmis un mesaj de mulțumire și a avertizat asupra riscurilor de destabilizare post-electorală:
„Mulțumesc tuturor cetățenilor Republicii Moldova, oriunde s-ar afla, în țară sau peste hotare. Celor care își doresc o destabilizare, le fac o recomandare – să vă gândiți la interesele țării și nu la cele egoiste de partid”, a declarat Grosu.
El a mai menționat că autoritățile vor rămâne vigilente în procesul de numărare a voturilor:
„Forțele de ordine vor întreprinde toate măsurile pentru a asigura buna desfășurare a procesului electoral. Membrii birourilor de votare să fie vigilenți în procesul de numărare a votului. Vom reveni cu declarații, atunci când vor fi afișate rezultatele votului.”
PAS caută să-și conserve majoritatea
Scrutinul are loc într-un context politic delicat. PAS, care deține în prezent 61 de mandate în parlamentul unicameral cu 101 de locuri, riscă să piardă majoritatea absolută și ar putea fi nevoit să formeze o coaliție de guvernare. Opoziția, fragmentată dar activă, speră să capitalizeze pe nemulțumirea populară legată de prețurile mari, reformele lente și dezbaterile privind orientarea geopolitică a țării.
Printre principalele forțe de opoziție se numără Blocul Patriotic pro-rus, condus de Igor Dodon, și alianța Alternativa, o formațiune nominal pro-europeană care a atras alegători indeciși sau dezamăgiți. În cursa pentru accederea în parlament se află și Partidul Nostru, al omului de afaceri Renato Usatîi, care beneficiază de sprijin regional semnificativ.
Incidente și suspiciuni de fraudă
Alegerile nu au fost lipsite de incidente. Autoritățile au semnalat tentative de fraudare, atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale și posibile acțiuni coordonate pentru destabilizarea ordinii publice. În acest sens, Poliția Națională a transmis un avertisment public cu puțin timp înainte de închiderea urnelor:
„Organizarea de dezordini și destabilizări” este plănuită de anumite grupuri începând cu miezul nopții și în cursul zilei de luni, conform unor informații deținute de autorități.
Mai mult, președinta Maia Sandu a lansat un apel către diaspora, acuzând rețeaua oligarhului Ilan Șor de acțiuni concertate pentru a perturba procesul electoral:
„Haideţi să demonstrăm că noi suntem mai puternici decât banii lor murdari!”, a declarat Sandu, adăugând că există suspiciuni privind transportul ilegal de alegători, alerte false cu bombă și tentative de blocare a secțiilor de votare cu prezență ridicată.
Eliminări de pe buletine și contestări juridice
O altă sursă de tensiune a fost eliminarea unor partide de pe buletinele de vot în ultimele zile ale campaniei. Partidul „Moldova Mare”, parte a Blocului Patriotic, a fost exclus de CEC din cauza acuzațiilor de finanțare ilegală. Decizia a fost menținută de Curtea de Apel Centru chiar în ziua alegerilor, ceea ce a generat confuzie în secțiile de vot.
CEC a anunțat că voturile exprimate în dreptul formațiunii retrase vor fi declarate nule, întrucât nu s-a putut aplica ștampila „Retras” pe buletinele deja distribuite:
„Ștampila ‘Retras’ se va aplica pe procesele-verbale, după ce se va încheia procesul de votare”, a precizat instituția.
Acuzații reciproce și riscul de proteste
Contextul electoral a fost profund marcat de acuzațiile guvernului la adresa Rusiei, care, potrivit oficialilor de la Chișinău, ar fi desfășurat o campanie masivă de influențare a votului, prin fonduri ilicite, rețele de dezinformare și sprijin direct pentru anumite formațiuni politice.
Președinta Maia Sandu a avertizat în repetate rânduri că:
„Influența rusă, dacă va prevala, va avea consecințe imediate și periculoase pentru Moldova.”
De cealaltă parte, Moscova a respins toate acuzațiile și a susținut că autoritățile de la Chișinău folosesc „isteria anti-rusă” pentru a obține capital electoral.
Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic și fost președinte al Republicii Moldova, a lansat duminică un apel controversat:
Guvernul Sandu „se pregătește să anuleze votul”, a afirmat Dodon, chemând susținătorii să se adune luni în fața Parlamentului — însă fără a oferi dovezi în sprijinul acuzației.
Perspective incerte și un posibil impas politic
Alegerile din 2025 pot redesena harta politică a Republicii Moldova, dar conturul final al acestui nou peisaj rămâne deocamdată neclar. În cazul în care niciuna dintre tabere nu obține majoritatea, țara s-ar putea îndrepta spre negocieri politice dificile, într-un climat deja tensionat de retorică geopolitică, fragilitate instituțională și riscuri reale de proteste în stradă.
Lipsa unui exit-poll face ca primele ore după vot să fie dominate de speculații, analize preliminare și manevre strategice. Atât PAS, cât și opoziția, revendică legitimitatea sprijinului popular, dar jocul politic abia începe.
Sursă foto: Profimedia
