Ziua Limbii Române – În Republica Moldova, această zi este un simbol al victoriei identității naționale, în contextul proclamării limbii române drept limbă oficială pe 31 august 1989. Evenimentul, produs în cadrul Marii Adunări Naționale, a reprezentat un act de curaj civic în interiorul Uniunii Sovietice și a deschis calea spre independența obținută în 1991. Din 2013, Ziua Limbii Române este recunoscută oficial și în România, devenind o punte simbolică între cele două maluri ale Prutului.
Președintele României, Nicușor Dan, în vizită la Chișinău
Cu ocazia sărbătorii naționale, Republica Moldova este vizitată astăzi de președintele României, Nicușor Dan. Liderul român s-a alăturat președintei Maia Sandu într-un gest de solidaritate culturală și fraternitate istorică. Cei doi oficiali au participat la Marea Dictare Națională, desfășurată în Piața Marii Adunări Naționale, unde au salutat cei peste 2000 de participanți. Ulterior, au depus flori la bustul lui Mihai Eminescu din Aleea Clasicilor, un gest cu valoare simbolică majoră.
Programul vizitei a continuat în localitatea Strășeni, unde cei doi președinți au participat la deschiderea concertului dedicat Zilei Limbii Române, eveniment menit să celebreze patrimoniul lingvistic comun și să întărească legăturile culturale dintre cele două țări.
O zi a cuvântului scris și rostit
Manifestările dedicate Zilei Limbii Române s-au extins în întreaga Republică Moldova. În Chișinău, Marea Dictare Națională, ajunsă la a treia ediție, a reunit mii de cetățeni într-un exercițiu colectiv de conștiință lingvistică. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul a început la ora 10:15 și a fost dedicat promovării scrierii și vorbirii corecte în limba română.
Tot în cadrul programului aniversar, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au organizat o ședință festivă comună în Sala Azurie, sub genericul „Limba noastră cea română”. Evenimentul a fost deschis de academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.
Congresul Mondial al Eminescologilor, ajuns la ediția a XIV-a, a adus la Chișinău personalități culturale de pe ambele maluri ale Prutului. Printre vorbitori s-au numărat academicianul Mihai Cimpoi și europarlamentara Maria Grapini.
Expoziții tematice și omagii culturale
În semn de omagiu adus limbii române, Biblioteca Națională a inaugurat expoziția „Identitatea Limbii Române în context european”, care reunește 280 de documente valoroase ce reflectă evoluția limbii române ca limbă romanică și contribuția intelectualilor basarabeni la cultura europeană.
Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește o expoziție comemorativă dedicată lingvistului și militantului pentru identitate națională, Valentin Mândâcanu, la 95 de ani de la naștere. Expoziția include documente, manuscrise și fotografii din patrimoniul muzeului, dar și materiale inedite donate de familia Mândâcanu. De Ziua Limbii Române, accesul publicului la muzeu este gratuit.
Un drum lung către recunoaștere și unitate lingvistică
Recunoașterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova are un traseu istoric marcat de tensiuni și evoluții contradictorii. După proclamarea sa în 1989, limba română a fost reintrodusă în legislația națională în 1991, prin Declarația de Independență. Însă Constituția din 1994 a reluat controversata formulare „limba moldovenească”, fapt care a generat dezbateri intense în societate.
În 2013, Curtea Constituțională a stabilit supremația Declarației de Independență, reafirmând că limba română este limba oficială a Republicii Moldova. Această poziție a fost întărită prin adoptarea, pe 16 martie 2023, a unei legi prin care toate mențiunile de „limbă moldovenească” din legislație au fost înlocuite cu „limba română”.
O sărbătoare cu ecou internațional
Ziua Limbii Române nu este celebrată doar în Republica Moldova și România. Începând cu anul 2012, comunitățile românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au marcat această dată în semn de păstrare a identității și tradițiilor lingvistice. Este un moment de reafirmare a apartenenței la spațiul cultural românesc și de conectare cu valorile comune ale diasporei române.
În România, Legea 53/2013 reglementează oficial această sărbătoare, permițând autorităților locale, instituțiilor de cultură și reprezentanțelor diplomatice să organizeze evenimente cu caracter evocator sau științific în jurul Zilei Limbii Române.
Limba română, punte între generații și teritorii
Ziua Limbii Române este mai mult decât o celebrare a unui cod lingvistic – este o reafirmare a unei identități culturale și istorice comune. Este un prilej de aducere aminte a curajului celor care au luptat pentru limba română în vremuri de constrângere ideologică și un îndemn pentru generațiile de azi și de mâine să cultive limba, să o respecte și să o promoveze.
Într-o perioadă marcată de schimbări geopolitice și de redefiniri identitare, limba română rămâne unul dintre cele mai puternice lianturi dintre comunități, teritorii și istorii paralele. Sărbătorirea ei simultană în Republica Moldova și România este, astfel, un gest de coerență culturală, de memorie colectivă și de speranță într-un viitor bazat pe valori comune.
Sursă foto: moldpres
