Digul de pe Prut reabilitat – o lungă perioadă marcată de incertitudine și amenințări constante din partea inundațiilor, locuitorii mai multor localități din raionul Cantemir primesc, în sfârșit, o promisiune concretă de protecție. Ministerul Mediului a anunțat începerea lucrărilor de consolidare a digului de pe malul râului Prut, pe o distanță de 13 kilometri, ce traversează satele Țiganca, Țiganca Nouă, Gheltosu și Stoianovca.
Proiectul de reabilitare: o investiție în siguranța comunităților
Obiectivul principal al intervenției este întărirea și modernizarea structurii existente a digului, în vederea reducerii riscurilor generate de creșterea nivelului apelor. Proiectul se aliniază angajamentelor naționale privind gestionarea riscurilor naturale și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, vizând în mod specific zonele expuse inundațiilor frecvente.
„Investim în siguranța oamenilor și în protejarea comunităților vulnerabile. Prin astfel de proiecte, contribuim la un mediu mai sigur și mai stabil pentru toți cetățenii”, a transmis Ministerul Mediului, reafirmând importanța măsurilor proactive de prevenție.
Impactul local: de la teamă la încredere
Locuitorii satelor vizate au fost de-a lungul anilor martori la efectele devastatoare ale inundațiilor, care le-au afectat gospodăriile, culturile agricole și infrastructura. Odată finalizate lucrările, aceștia vor beneficia de o protecție substanțial îmbunătățită, ceea ce le va permite să-și desfășoare activitățile economice și domestice cu mai multă siguranță.
Reabilitarea digului reprezintă nu doar o investiție în infrastructură, ci și un pas important în consolidarea rezilienței comunităților rurale, în condițiile în care schimbările climatice amplifică frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.
Prevenirea, mai eficientă decât reacția
Lucrările din raionul Cantemir se înscriu într-un cadru mai larg de politici publice axate pe prevenirea riscurilor naturale și pe adaptarea la noile realități climatice. Strategiile moderne de mediu se concentrează tot mai mult pe anticiparea efectelor dezastrelor și pe minimizarea impactului acestora asupra populației.
Proiecte de acest tip nu doar că salvează resurse financiare pe termen lung, evitând costurile ridicate ale reparațiilor post-dezastru, dar oferă și o siguranță psihologică vitală pentru comunitățile aflate în zone de risc.
Sursă foto: moldpres
