Home » Centrul „Patriot” din Republica Moldova va trece în subordinea directă a Președintelui: reformă sau control politic?

Centrul „Patriot” din Republica Moldova va trece în subordinea directă a Președintelui: reformă sau control politic?

by Cosmina N.
Centrul „Patriot”

Noua arhitectură a securității informaționale

Centrul „Patriot” – Parlamentul Republicii Moldova a aprobat astăzi, în primă lectură, un proiect de lege care prevede trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării – cunoscut sub denumirea de „Patriot” – în subordinea directă a Președintelui țării. Inițiativa a fost votată de 56 de deputați și a stârnit controverse, în special din partea opoziției, care a solicitat desființarea centrului.

Modificări structurale și redefiniri terminologice

Proiectul de lege, prezentat în plen de deputatul PAS Lilian Carp, prevede redenumirea instituției în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Noua denumire reflectă o orientare accentuată spre prevenirea și diminuarea impactului dezinformării, inclusiv prin acțiuni educaționale și de consolidare a rezilienței societale.

Printre modificările esențiale se numără:

  • transferul subordonării către Președinție;

  • numirea și demiterea directorului direct de către șeful statului, fără implicarea Parlamentului;

  • reorganizarea Consiliului consultativ, cu rol exclusiv consultativ, format din experți, reprezentanți ai mediului academic și parteneri internaționali.

O platformă consultativă voluntară

Potrivit proiectului, Consiliul consultativ va fi compus din membri cu expertiză notorie în domeniile securității, comunicării publice, administrației sau relațiilor internaționale. Aceștia vor activa pe bază de voluntariat și vor avea misiunea de a sprijini instituția prin recomandări și propuneri strategice.

Ajustări legislative în conformitate cu standardele UE

Proiectul de lege introduce clarificări și redefiniri ale unor concepte-cheie precum „comunicare strategică”, „manipularea informațiilor” și „ingerințele străine”, în concordanță cu terminologia utilizată la nivel european. De asemenea, sunt introduse noțiuni noi precum „informații de securitate sensibile” și „reziliență societală”, termeni considerați esențiali în actualul context de securitate.

Un cadru strategic extins până în 2030

O altă prevedere importantă este extinderea valabilității Concepției de comunicare strategică până la 31 decembrie 2030. Acest document, aprobat inițial pentru perioada 2024–2028, este parte integrantă din Strategia Securității Naționale (2024–2030) și are rolul de a întări coerența politicilor publice în domeniul combaterii dezinformării și protejării spațiului informațional național.

Reacția opoziției și implicațiile politice

Opoziția parlamentară a criticat dur proiectul, exprimându-și îngrijorarea că subordonarea directă a Centrului față de Președinte ar putea transforma instituția într-un instrument politic. Solicitările de lichidare a centrului reflectă temeri legate de posibile interferențe în pluralismul informațional și de consolidarea controlului executiv asupra spațiului mediatic.

Următorii pași

Pentru a deveni lege, proiectul trebuie aprobat și în lectura a doua. Dacă va fi adoptat în forma actuală, modificările propuse ar putea avea un impact semnificativ asupra arhitecturii instituționale a Republicii Moldova în domeniul combaterii dezinformării, într-un moment în care riscurile hibride și influențele externe continuă să crească.

Citește și: Trebuie să rămânem fermi

Sursă foto: moldpres

Related Articles

Leave a Comment

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00