Conturile lui Ilan Șor și Marina Tauber, blocate încă doi ani
Măsuri extinse împotriva rețelelor pro-ruse – Consiliul Interinstituțional de Supraveghere din Republica Moldova a anunțat oficial prelungirea măsurilor restrictive aplicate unui grup de persoane acuzate de implicare în acțiuni de destabilizare a țării. Printre cei vizați se numără fostul politician Ilan Șor și deputata Marina Tauber, ale căror conturi bancare rămân blocate până la data de 29 aprilie 2026.
Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, în timp ce Marina Tauber este cercetată penal, dar se află în afara teritoriului Republicii Moldova de aproximativ trei luni. Măsura se înscrie în seria acțiunilor autorităților moldovene de a limita capacitatea de influență financiară și politică a actorilor considerați periculoși pentru stabilitatea instituțională.
Lista persoanelor și organizațiilor vizate de sancțiuni
Pe lângă Șor și Tauber, decizia include și alte figuri-cheie din rețelele mediatice și organizațiile non-guvernamentale asociate intereselor pro-ruse din Republica Moldova. Printre acestea se numără:
-
Arina Corșicova, conducătoare a mai multor trusturi media, acuzate că promovează „declarații false”;
-
Dumitru Chitoroagă, administrator al unui trust media cunoscut pentru susținerea explicită a lui Ilan Șor;
-
Nelli Parutenco, fondatoare a organizației neguvernamentale „Evrazia”;
-
Mihail Vlah, adjunct al guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul.
Pe lângă aceste persoane, decizia se extinde și asupra organizației „Evrazia”, un ONG rus sancționat deja în 2024 și 2025 de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit. Motivele invocate de instituțiile occidentale vizează propagarea influenței ruse în spațiul moldovenesc, inclusiv „în rândul minorilor”, alături de acuzații privind implicarea în „scheme ilegale de finanțare și mituire electorală”.
Contextul instituțional al măsurilor și rolul Consiliului Interinstituțional de Supraveghere
Prelungirea acestor sancțiuni se înscrie într-un cadru mai larg de acțiuni guvernamentale. Guvernul de la Chișinău blocase deja conturile a 11 persoane în vara anului 2024, printr-o decizie similară a Consiliului Interinstituțional de Supraveghere, adoptată pe 1 august.
Consiliul, înființat în 2023, are responsabilitatea de a implementa sancțiunile și măsurile restrictive internaționale în conformitate cu angajamentele externe ale Republicii Moldova. Organismul este condus de premierul Dorin Recean și reunește conducătorii principalelor instituții publice din țară, asigurând o aplicare unitară și coordonată a acestor decizii sensibile.
O linie dură pe fondul riscurilor hibride
Decizia autorităților de la Chișinău de a prelungi până în 2026 blocarea conturilor bancare și a altor măsuri restrictive împotriva lui Ilan Șor, Marinei Tauber și altor figuri din anturajul acestora reflectă o atitudine din ce în ce mai fermă față de riscurile hibride cu care se confruntă Republica Moldova. Implicarea rețelelor media, a ONG-urilor și a liderilor politici locali în activități cu potențial destabilizator a fost identificată ca o vulnerabilitate strategică.
Citește și: Republica Moldova celebrează Ziua Internațională a Copilului cu activități educative și recreative în toată țara
Într-un context regional în care războiul din Ucraina și politicile agresive ale Rusiei sporesc presiunea asupra țărilor din vecinătate, guvernul moldovean pare să își contureze o strategie de securitate bazată pe prevenție, supraveghere și acțiuni punitive bine calibrate. Menținerea presiunii administrative și financiare asupra unor astfel de actori poate fi considerată nu doar o reacție legală, ci și o măsură de apărare a ordinii democratice într-o zonă aflată în linia întâi a confruntărilor geopolitice.
Sursă foto: stiri.m
