Kievul, deschis către dialog, dar cu condiții clare
Ucraina acceptă o nouă rundă de negocieri – Miercuri, Ucraina a anunțat că este dispusă să participe la o nouă rundă de discuții cu Rusia la Istanbul, cu condiția ca Moscova să transmită în prealabil condițiile sale de pace. Inițiativa aparține Kremlinului, iar Kievul a precizat că doar o abordare transparentă și productivă poate transforma întâlnirea în „rezultate tangibile”.
“Nu ne opunem unor noi întâlniri cu ruşii şi aşteptăm memorandumul lor”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov. El a adăugat că „partea rusă mai are la dispoziţie cel puţin patru zile înainte de plecarea sa (în Turcia) pentru a ne furniza documentul său spre examinare”.
La rândul său, Rusia a propus o a doua sesiune de negocieri directe la Istanbul, în cadrul căreia să prezinte un „memorandum” ce conține condițiile sale pentru un eventual acord de pace. „Delegaţia noastră, condusă de (Vladimir) Medinski, este pregătită să prezinte acest memorandum delegaţiei ucrainene şi să ofere explicaţiile necesare la o a doua rundă de negocieri directe care se reiau la Istanbul, pe 2 iunie”, a precizat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Memorandumul de pace și tensiunile din jurul summitului
Deși Moscova a respins propunerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a organiza un summit trilateral cu Vladimir Putin și Donald Trump, Lavrov a mulțumit Turciei pentru sprijinul logistic și diplomatic. El a subliniat speranța ca „toţi cei care sunt sincer interesaţi” de „succesul procesului de pace” vor susține noua rundă de negocieri.
Discuțiile din 16 mai de la Istanbul, primele negocieri directe după cele din primăvara anului 2022, nu au condus la o soluție politică, însă au dus la un schimb spectaculos de prizonieri: 1.000 de persoane de fiecare parte.
Pozițiile oficiale ale celor două părți rămân însă aproape ireconciliabile. Rusia solicită ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO și să cedeze cele cinci regiuni ocupate și revendicate de Kremlin. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de către autoritățile de la Kiev.
Reacții internaționale: SUA, Germania și tensiuni în NATO
Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis Moscovei un apel ferm la „un dialog constructiv şi de bună-credinţă cu Ucraina, singura modalitate de a pune capăt acestui război”. Într-o mișcare paralelă, președintele Donald Trump a preferat să nu impună noi sancțiuni, afirmând: „Pentru simplul fapt că eu cred că sunt aproape de a obţine un acord şi nu vreau să-l deraiez făcând asta”.
Tot Trump a criticat atât pe Volodimir Zelenski, cât și pe Vladimir Putin pentru lipsa de progrese în negocieri și a afirmat că este „foarte dezamăgit” de bombardamentele masive din weekendul trecut care au provocat cel puțin 13 victime civile în Ucraina: „Oamenii au fost ucişi chiar în mijlocul a ceea ce s-ar numi o negociere”.
În paralel, Zelenski a cerut Statelor Unite noi sancțiuni economice, vizând în special sectoarele energetic și bancar din Rusia. De asemenea, președintele ucrainean a solicitat invitația Ucrainei la următorul summit NATO, subliniind că absența acesteia ar reprezenta „o victorie pentru Putin”.
Pe plan european, vizita lui Zelenski la Berlin a fost marcată de discuții cu noul cancelar german, Friedrich Merz, care a anunțat sprijinul pentru dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina și Germania. Această decizie vine în contextul unei dezbateri sensibile privind utilizarea armamentului occidental pentru a lovi ținte din adâncimea teritoriului rus, o posibilă escaladare temută de aliații NATO.
Escaladare militară și raiduri aeriene fără precedent
Rusia, care controlează în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, a fost marți seara ținta unuia dintre cele mai ample atacuri aeriene lansate de Kiev de la începutul invaziei. Aproape 300 de drone au fost lansate asupra capitalei ruse și a infrastructurii aeriene din apropiere, perturbând traficul aerian, dar fără a provoca pagube majore.
În replică, Moscova a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene, fapt care ridică întrebări cu privire la fezabilitatea unui acord de pace pe termen scurt.
Negocieri fragile în umbra unui conflict prelungit
Discuțiile propuse pentru 2 iunie la Istanbul ar putea reprezenta o oportunitate rară de detensionare, dar lipsa unui cadru comun clar, cererile maximaliste și lipsa încrederii între cele două părți slăbesc șansele unui progres real. Totuși, simpla continuare a contactelor directe sugerează că nici Moscova, nici Kievul nu pot ignora complet presiunea internațională și realitatea unui război de uzură tot mai costisitor.
Citește și: Parteneriat strategic pentru sănătatea copiilor: „Salvați Copiii România” dotează Institutul Mamei și Copilului cu echipamente medicale moderne
Participarea Ucrainei depinde în mod explicit de transparența Rusiei, iar reacțiile internaționale – de la Washington la Berlin – adaugă o complexitate diplomatică suplimentară. În acest context, orice pas făcut la Istanbul, oricât de mic, ar putea influența decisiv configurația geopolitică a regiunii pentru anii următori.
Sursă foto: theconversation.com
