Tarife prelungite până în 2030: decizia Ucrainei și justificarea oficială
Ucraina prelungește taxele antidumping – Pe 21 mai, Comisia Interdepartamentală pentru Comerț Internațional (ICIT) a Ucrainei a anunțat extinderea cu încă cinci ani a măsurilor antidumping introduse în 2019 împotriva importurilor de ciment din Belarus (57,03%), Rusia (114,95%) și Republica Moldova (94,46%). Această decizie vizează protejarea producătorilor interni de practici comerciale considerate incorecte și vine în contextul expirării ciclului de cinci ani prevăzut pentru astfel de măsuri.
„Sprijinirea și protejarea producătorilor ucraineni este una dintre prioritățile cheie ale Guvernului. Mai ales când vine vorba de protecția împotriva importurilor neloiale”, a declarat Iulia Svyrydenko, prim-viceprim-ministră și ministră a Economiei din Ucraina.
Influența lobby-ului intern: interese private și efecte asupra consumatorilor
În spatele deciziei oficiale se află presiunea exercitată de principalii producători ucraineni de ciment – Vypcem (deținut de grupul CRH din Irlanda), Ivano-Frankivskcement și Kryvyi Rih Cement. Împreună, aceștia dețin peste 70% din piața locală și fac parte din influenta Asociație Ukrcement. De remarcat că acești actori au fost anterior vizați de o investigație antimonopol pentru majorări nejustificate ale prețurilor, imediat după impunerea taxelor antidumping.
Alena Omelchenko, avocat și partener la firma „Ilyashev and Partners”, care a susținut juridic extinderea tarifelor, consideră decizia ca fiind justificată: „Extinderea până în 2030 este un pas important pentru asigurarea stabilității pe termen lung și a dezvoltării industriei cimentului din Ucraina”.
Reacția Moldovei: tăcere oficială și critici din societatea civilă
Până în prezent, autoritățile Republicii Moldova nu au oferit un răspuns oficial la această decizie. Potrivit unei analize semnate anul trecut de experta Marina Soloviova de la Centrul Expert-Grup, lipsa de reacție a Chișinăului timp de cinci ani este greu de justificat.
„Guvernul de la Chișinău nu a inițiat procesul de soluționare a disputei conform procedurii prevăzute de OMC”, remarcă Soloviova. Ea adaugă că această pasivitate, explicabilă la prima vedere prin considerente umanitare în contextul războiului din Ucraina, nu este în interesul niciunei părți.
„Taxele anti-dumping nu sunt nici în interesul Ucrainei ca stat, ci în favoarea unor producători privați, în detrimentul intereselor consumatorilor. Decizia este contestabilă și prejudiciază interesele Moldovei și ale Ucrainei”, susține Soloviova.
Inițiative moldovene în impas: între declarații și lipsa de acțiune
Cu toate că în urmă cu un an Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării afirma că menține o „comunicare deschisă și transparentă” cu autoritățile ucrainene, nu s-au înregistrat progrese vizibile. Între timp, companii precum Lafarge Ciment (Moldova) SA au încercat să revină pe piața ucraineană propunând restricții voluntare de preț – fără rezultate concrete.
În paralel, producătorii de ciment din Transnistria, controlați de regimul separatist de la Tiraspol, rămân implicați în comerțul regional, adăugând o dimensiune geopolitică sensibilă acestei dispute comerciale.
Între protecționism, pasivitate și necesitatea unui dialog responsabil
Decizia Ucrainei de a prelungi taxele antidumping reflectă o abordare tot mai strategică a politicilor comerciale în contextul războiului, dar ridică întrebări serioase privind transparența și echitatea pieței. În lipsa unei reacții ferme din partea autorităților moldovene, producătorii locali sunt lăsați fără un cadru clar de apărare a intereselor lor legitime.
Citește și: Rolul unui creditor exigent
Pentru a evita repetarea acestei situații în alte sectoare economice, este esențial ca Republica Moldova să-și consolideze capacitatea de dialog comercial internațional, mai ales în raport cu statele partenere aflate în situații de criză. Pasivitatea nu mai poate fi o strategie.
Sursă foto: daibau
