Crește presiunea împotriva muncii la negru
Tot mai mulți tineri renunță la munca – În urma controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii, doar săptămâna trecută au fost identificate 111 persoane care activau fără contract de muncă. Potrivit ministrului Alexei Buzu, astfel de cazuri nu sunt izolate, ci reflectă un fenomen persistent. El a explicat că, în unele cazuri, alegerea de a munci „la negru” vine din dorința de a obține un salariu mai mare. În altele, este vorba de lipsa unei alternative viabile sau de oferta angajatorului.
„Vom ajunge, într-un viitor mai apropiat, când un angajator nu va mai avea motivația, sau premizele, ca să ofere o asemenea propunere unui tânăr. Noi devenim din ce în ce mai buni. Țintirea angajaților unde se practică munca la negru este din ce în ce mai bună. Practic, la 40 la sută din angajații pe care noi îi inspectăm, identificăm lipsa unor contracte de muncă”, a declarat Buzu în cadrul emisiunii „Pe Față”, difuzată de Moldova1.
Comparativ cu anul trecut, când procentul de salariați fără contract era între 15-20%, datele recente sugerează o creștere a eficienței controalelor, dar și o persistență a fenomenului.
Tinerii încep să aprecieze beneficiile muncii legale
O schimbare notabilă în comportamentul pieței muncii, observată de minister, este legată de creșterea gradului de conștientizare a drepturilor de muncă, mai ales în rândul tinerilor. Aceștia devin mai receptivi la avantajele pe care le oferă un contract legal: contribuții la fondul de pensii, indemnizații, protecție în caz de accidente sau boli profesionale.
„Și în rândul salariaților din Republica Moldova, a tinerilor, există o conștientizare mult mai bună asupra a ceia ce numim noi drepturi de muncă, asigurare socială. Noi vedem că ideea asta – faptul că eu muncesc și contribui pentru pensia buneilor, faptul că eu muncesc și voi avea indemnizații mai decente, faptul că eu muncesc și voi avea un accident de muncă sau mă voi îmbolnăvi și voi avea o protecție – este prețuită mult mai mult acum decât acum câțiva ani”, a precizat ministrul Buzu.
Integrarea europeană – motor pentru schimbare
Pentru cei care aleg să plece peste hotare în căutarea unor salarii mai mari, ministrul propune o perspectivă de viitor: creșterea nivelului de trai în Republica Moldova ca efect al integrării europene. Modelul altor țări est-europene, care au cunoscut o creștere economică susținută după aderarea la UE, este, în opinia sa, o dovadă că procesul poate avea același rezultat și în cazul Republicii Moldova.
„O să vedeți și în Republica Moldova cetățeni care se vor întoarce, pentru că nivelul de trai, nivelul de salarizare va crește și în Republica Moldova. Asta nu se va întâmpla mâine, asta nu se va întâmpla anul viitor, dar este inevitabil, dacă noi vom progresa, vom deveni membru cu acte în regulă al Uniunii Europene, acest lucru se va întâmpla, pentru că s-a întâmplat în alte țări și m-am convins de acest lucru”, a afirmat Buzu.
Rezultate și obiective: mai multă legalitate, mai multă protecție
În 2023, Inspectoratul de Stat al Muncii a descoperit peste 3.000 de persoane care munceau fără forme legale. Din acest total, aproximativ 81% – adică aproape 2.500 de persoane – au fost ulterior înregistrate oficial în câmpul muncii și beneficiază acum de protecție socială completă.
Citește și: Peste 133.000 de familii au primit deja ajutorul de Paști: Guvernul și UE susțin categoriile vulnerabile prin programul „Bugetul +Plus”
Combaterea muncii la negru nu este doar o problemă de inspecție și sancțiune, ci una de cultură socială și responsabilitate colectivă. Într-un stat care aspiră la standardele europene, munca legală trebuie să devină normă, nu excepție. Iar semnele de maturizare a percepției tinerilor față de drepturile lor sociale pot fi baza unui viitor în care plecarea peste hotare nu mai este o necesitate economică, ci o opțiune personală.
Sursă foto: radiomoldova
