Regimul separatist de la Tiraspol continuă escaladarea simbolică și politică a tensiunilor în regiunea transnistreană prin instalarea unor pancarte controversate la punctele de intrare din teritoriu. Conform publicației Zona de Securitate, noi panouri au fost amplasate în localitățile Râbnița, Dubăsari și Tighina (Bender), purtând inscripția „Transnistria” în limba română, alături de mesajul în limba rusă „Фашизм не пройдет” („Fascismul nu va trece”). Aceste acțiuni vin în contradicție directă cu o decizie oficială adoptată anterior de administrația separatistă.
La 4 septembrie 2024, liderii de la Tiraspol au interzis în mod formal utilizarea termenului „Transnistria”, considerându-l o manifestare a „fascismului și nazismului” și propunând, în schimb, utilizarea denumirii „Prednestrovie” în toate limbile. Încălcarea acestei interdicții este sancționată cu amenzi de până la 9200 de ruble transnistrene sau cu detenție administrativă de până la 15 zile.
Panourile apărute recent contravin chiar acestor reglementări, dar analiștii consideră că ele fac parte dintr-o strategie de propagandă și intimidare direcționată către locuitorii regiunii, în special cei care se identifică cu Republica Moldova. Potrivit organizației Promo-LEX, aceste mesaje servesc la menținerea unei atmosfere de presiune și frică, în special asupra populației vorbitoare de limbă română și asupra instituțiilor educaționale care funcționează în baza curriculei moldovenești.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, avertizează că primele vizate de acest climat ostil ar putea fi școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, care s-ar putea confrunta cu presiuni sporite sau chiar cu acțiuni represive directe. Experții citați de Zona de Securitate afirmă că astfel de manevre nu reprezintă altceva decât instrumente de șantaj politic folosite de Tiraspol pentru a influența poziția Chișinăului în negocierile internaționale.
Prin acest gen de acțiuni, regimul de la Tiraspol nu doar că își reafirmă tendințele autoritare și anti-democratice, dar alimentează și retorica de tip sovietic, în care orice exprimare identitară românească este tratată ca o amenințare ideologică. Situația reflectă fragilitatea procesului de reintegrare și subliniază nevoia de sprijin internațional consistent pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Sursa foto: zonadesecuritate.md
