Votul prin corespondență devine parte a procesului electoral obișnuit
Votul prin corespondență rămâne valabil – Într-o declarație publică recentă, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a confirmat că votul la distanță va fi permis și în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. „Votul prin corespondență va fi menținut, este o decizie asumată”, a spus Igor Grosu, subliniind că autoritățile vor continua pe baza legislației adoptate anterior. Sistemul urmează să fie adaptat în funcție de condițiile logistice specifice fiecărei țări, în special în ceea ce privește „geografia și funcționarea sistemelor poștale”.
Astfel, inițiativa legislativă adoptată în 2024 se transformă treptat într-un standard electoral pentru cetățenii moldoveni din străinătate. Deși inițial proiectul a fost întâmpinat cu scepticism și contestații din partea opoziției, autoritățile par să considere că rezultatele primei implementări justifică menținerea și eventual extinderea sistemului.
Recomandările Comisiei Electorale Centrale: menținere cu extindere moderată
Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a precizat că instituția recomandă „continuarea implementării parțiale a votului prin corespondență în aceleași țări, cu posibilitatea extinderii nesemnificative”. Decizia de a include și alte state rămâne, însă, în competența Parlamentului.
Această abordare conservatoare indică faptul că autoritățile iau în calcul complexitatea implementării unui astfel de sistem, care necesită cooperare internațională, infrastructură poștală funcțională și o bună capacitate de gestionare informatică.
Premiera din 2024: un test electoral cu rezultate clare
Sistemul de vot prin corespondență a fost testat pentru prima oară la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024. Legea aferentă a fost adoptată pe 26 aprilie 2024, în ciuda opoziției parlamentare, care a dus cazul la Curtea Constituțională, invocând faptul că limitarea aplicării doar la anumite state ar constitui o formă de discriminare.
Pentru această etapă pilot, au fost alese șase state: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Acestea au fost selectate pe baza unor criterii clare, precum lipsa secțiilor de vot în proximitate, distanțele mari dintre alegători și centrele de vot, fiabilitatea sistemelor poștale și experiența anterioară a comunităților respective cu metode alternative de vot.
Participare modestă, dar semnificativă
Până la data-limită de înregistrare, 6 septembrie 2024, 1.986 de alegători din diaspora s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. În primul tur al alegerilor prezidențiale, 1.344 de cetățeni moldoveni și-au exprimat votul: 705 în SUA, 438 în Canada și 201 în Suedia.
Buletinele de vot au fost transmise fie prin poșta diplomatică, fie prin servicii poștale obișnuite, iar procesul de numărare a voturilor a fost demarat doar după închiderea oficială a urnelor, tocmai pentru a evita riscul dublării votului. Întregul proces a fost supravegheat și gestionat prin sistemul informatic al CEC, ceea ce a asigurat trasabilitate și securitate sporită.
Între modernizare și prudență administrativă
Decizia de a păstra votul prin corespondență și pentru alegerile parlamentare reflectă o orientare strategică a autorităților moldovene spre modernizarea procesului electoral și o deschidere mai mare către diaspora. Totodată, abordarea prudentă a CEC, care propune doar o „extindere nesemnificativă”, arată că procesul nu este lipsit de provocări.
Citește și: Prima vizită oficială
Într-un context în care participarea diasporei poate influența semnificativ rezultatele electorale, menținerea și optimizarea acestui mecanism devin esențiale. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va decide extinderea votului prin corespondență și în alte state, ceea ce ar putea duce la o reprezentativitate mai bună și o consolidare a încrederii în procesul democratic.
Sursă foto: Getty Images
