Moartea Papei Francisc: finalul unui pontificat curajos, controversat și plin de reforme istorice

Papa Francisc, primul Suveran Pontif de origine latino-americană, a murit la vârsta de 88 de ani, după o papalitate de 12 ani care a schimbat profund imaginea Bisericii Catolice. Anunțul a fost făcut oficial luni de către Vatican, printr-un mesaj video transmis publicului. Moartea sa încheie o perioadă marcată de reforme majore, deschidere socială, dar și de confruntări dure cu conservatorii din interiorul instituției.

Un sfârșit senin, anunțat cu tristețe de Vatican

„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a transmis cardinalul Kevin Farrell, prin intermediul canalului oficial al Vaticanului.

„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.

Cardinalul a evidențiat moștenirea spirituală a Papei: „Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi…”.

Decesul a survenit la doar o zi după ce Papa Francisc avusese o rară apariție publică în Duminica Paștelui, în Piața Sfântul Petru, oferind o binecuvântare în fața mulțimii – prima de acest fel de la Crăciunul trecut.

Sănătatea fragilă, prezentă constant în ultimii ani

Pontificatul lui Francisc a fost însoțit, mai ales în ultimii ani, de o serie de probleme medicale care au ridicat îngrijorări cu privire la capacitatea sa de a conduce Biserica. Internat pe 14 februarie la Spitalul Gemelli din Roma, a fost diagnosticat cu dublă pneumonie, pe fondul unei infecții respiratorii persistente.

Vaticanul a suspendat toate aparițiile publice ale Papei începând cu 18 februarie, iar episcopii italieni au cerut rugăciuni. A fost externat pe 23 martie, însă medicii au avertizat că se află într-o „îndelungată convalescenţă, de cel puţin două luni”.

Francisc era vulnerabil în fața bolilor respiratorii, având un istoric medical care include pleurezie în tinerețe și extirparea parțială a unui plămân. De-a lungul anilor, a fost spitalizat pentru diverse intervenții, printre care o operație la colon în 2021 și repararea unei hernii abdominale în 2023.

Un reformator contestat, dar hotărât

Papa Francisc și-a asumat de la început misiunea de a reforma Biserica, provocând nemulțumirea curentelor conservatoare. A vizat în mod direct corupția din interiorul Curiei, a adus mai multă transparență în finanțele Vaticanului și a impus o viziune socială centrată pe compasiune și incluziune.

Primul pas major a venit în 2013, când a înființat un grup de opt cardinali cu rol consultativ. În 2021, a lansat o consultare globală fără precedent, iar în 2023 a permis femeilor să voteze în cadrul sinodului episcopilor – o măsură considerată revoluționară în istoria recentă a Bisericii.

Tot în 2023, Vaticanul a autorizat binecuvântările pentru cuplurile de același sex, cu condiția să nu fie incluse în ritualurile liturgice standard.

„Compasiune, nu excludere. Iertare, nu pedeapsă” – era mesajul său repetat, care a devenit marca pontificatului său.

Abuzurile sexuale: zero toleranță, reguli stricte

Francisc a fost primul papă care a confruntat frontal scandalurile de abuz sexual din sânul Bisericii. În 2019, a eliminat secretul pontifical în cazurile de abuz, iar în 2021 a implementat cea mai amplă revizuire a dreptului canonic din ultimele patru decenii.

Noile norme impuneau sancțiuni clare pentru episcopii și preoții care comit sau mușamalizează abuzuri, precum și pentru cei implicați în fraude sau tentative de hirotonire a femeilor.

„Biserica Catolică trebuie să trateze cazurile de agresiune sexuală cu ‘toleranță zero’”, declara Papa într-un interviu din 2022 pentru CNN Portugalia. Sub conducerea sa, zeci de clerici implicați în scandaluri au fost trași la răspundere.

România – o vizită memorabilă

În 2019, Papa Francisc a vizitat România, la două decenii după vizita Papei Ioan Paul al II-lea. Timp de trei zile, a fost prezent la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj, unde a beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri.

„Am îndemnat să mergem împreună… nu de departe sau de deasupra, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin”, spunea Papa la întoarcerea sa în Vatican.

„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această ţară”.

De la Buenos Aires la Scaunul lui Petru

Născut la 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio a fost fiul unor imigranți italieni. A urmat studii de chimie, dar a ales vocația religioasă, intrând în Societatea lui Isus în 1958.

Profesor, rector și paroh, a devenit lider al iezuiților din Argentina. În 2001 a fost creat cardinal, iar pe 13 martie 2013 a fost ales papă. A fost primul iezuit, primul papă din emisfera sudică și primul care a ales numele Francisc – inspirat de Sfântul Francisc de Assisi.

Concluzie: moștenirea unui papă al deschiderii și curajului

Moartea Papei Francisc încheie o epocă a schimbării și a frământărilor. Reformele sale – fie că au vizat abuzurile, transparența financiară sau apropierea de societate – au deschis noi drumuri pentru o Biserică în căutarea echilibrului între tradiție și modernitate.

Citește și: Aeroportul Internațional Chișinău își modernizează zona de așteptare: reamenajarea spațiilor este finalizată

Figura sa rămâne emblematică pentru curajul de a confrunta problemele, dar și pentru hotărârea de a face din Biserică o instituție mai umană, mai empatică și mai deschisă către lume. Pontificatul său va fi, fără îndoială, un reper pentru viitorii conducători ai Bisericii Catolice.

Sursă foto: Profimedia