Inițiativa autorităților din Găgăuzia de a introduce, în mod obligatoriu, lecții de limbă și istorie găgăuză, precum și cursuri de educație patriotică în toate instituțiile de învățământ din regiune a stârnit controverse și ridică semne de întrebare în privința intențiilor reale din spatele acestui demers.
În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, analistul politic Ștefan Bejan a avertizat că, deși proiectul este prezentat ca o măsură de promovare a multiculturalismului și de conservare a identității etnice găgăuze, acesta poate aluneca ușor spre o agendă politică mascată, cu potențial de rusificare și alimentare a narativelor anti-naționale.
Bejan a menționat că sistemul educațional din Găgăuzia este deja profund influențat de limba rusă, în timp ce limba găgăuză este predată doar superficial – în medie, trei ore pe săptămână, ca o limbă străină. El a reamintit că o lege similară adoptată în 2018, care propunea predarea integrală în limba găgăuză, a fost blocată din lipsa manualelor și a terminologiei necesare.
„Nu este greșit să vrem revitalizarea limbii și culturii găgăuze. Dar trebuie să ne întrebăm dacă nu se ascund și interese politice sub această mască a multiculturalismului”, a declarat Bejan. Potrivit acestuia, conceptul de multiculturalism ar trebui să însemne o integrare autentică în societatea moldovenească, alături de păstrarea valorilor și identității etnice, nu înlocuirea identității naționale cu una paralelă, regională.
Analistul a mai subliniat că fiecare cadru didactic are libertatea de a include elemente de istorie locală în predare, dar impunerea unor cursuri de „educație patriotică” inspirate după modelul rusesc ridică semnale de alarmă, mai ales în contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă în regiune.
„Astăzi, în Găgăuzia, oameni afiliați lui Ilan Șor controlează pârghiile puterii. Dacă lăsăm acești actori să implementeze lecții patriotice fără supraveghere, riscăm să cultivăm atitudini ostile față de Republica Moldova. Cine sunt acești așa-numiți ‘fondatori’ ai Găgăuziei care ar urma să predea? Ce valori vor promova? Nu cumva e o tentativă de a introduce o viziune istorică distorsionată, în ton cu propaganda de la Moscova?”, a întrebat retoric Bejan.
În final, expertul a cerut o reacție fermă din partea Ministerului Educației, subliniind că statul trebuie să încurajeze învățarea limbii române la un nivel înalt pentru toți elevii, inclusiv în Găgăuzia, dar și să sprijine păstrarea limbii și culturii găgăuze în mod autentic și echilibrat. „Nu putem permite finanțarea unor instituții care pot deveni focare de educație anti-națională. Este o chestiune de securitate națională și trebuie tratată ca atare”, a conchis el.
Reamintim că Executivul de la Comrat a înregistrat un proiect de lege regională privind educația în Adunarea Populară, care prevede introducerea limbii și istoriei găgăuze în toate școlile, inclusiv cele cu predare în limba română, alături de cursuri de educație patriotică ce vizează formarea unei identități regionale distincte. Autoritățile găgăuze susțin că proiectul respectă cadrul legal național, urmând să fie supus consultărilor publice și examinării de către legislativul autonomiei.
În prezent, în Găgăuzia funcționează peste 40 de instituții de învățământ, majoritatea având limba rusă ca principală limbă de predare. Doar două licee – din Comrat și Vulcănești – oferă instruire integrală în limba română. În 2018, Curtea Supremă de Justiție a respins o inițiativă legislativă similară, care prevedea emiterea de diplome proprii de absolvire în regiune.
Sursa foto: english.geopolitics.ro
