Începând cu acest an, autoritățile din Republica Moldova intenționează să implementeze un nou mecanism de subvenționare pentru sectorul agricol, în contextul alinierii legislației naționale la standardele europene. Una dintre modificările majore preconizate este renunțarea la sistemul de subvenții post-investiționale, în favoarea unui model mai predictibil și echitabil pentru agricultori.
Diana Coșalîc, directoarea adjunctă a Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, a explicat că noua abordare urmărește să ofere fermierilor posibilitatea de a-și planifica din timp investițiile, în condiții de mai mare stabilitate. În noul sistem, fermierii mici și micro vor putea primi subvenții în avans, în timp ce exploatațiile mari vor beneficia de sprijin în etape.
Proiectul de lege care reglementează aceste modificări a fost deja înregistrat în Parlament și se află în faza consultărilor publice. Potrivit Dianei Coșalîc, noul program este gândit ca un cadru strategic până în anul 2030, însă aplicarea măsurilor va fi etapizată. Propunerile venite din partea asociațiilor de fermieri vor fi analizate individual și, în funcție de justificări, incluse sau respinse cu explicații.
Totuși, implementarea plăților directe – o practică obișnuită în Uniunea Europeană – rămâne o provocare. Coșalîc subliniază că Moldova trebuie mai întâi să își dezvolte capacitatea administrativă pentru a putea gestiona astfel de fonduri. În acest context, autoritățile îndeamnă fermierii să continue să investească, promițând un sprijin mai bine calibrat în viitor.
Noul model a stârnit însă îngrijorări în rândul unor agricultori. Alexandru Brînză, președintele Asociației „Forța Fermierilor”, și-a exprimat scepticismul față de eficiența noilor reglementări, acuzând Ministerul Agriculturii că nu a luat în calcul opiniile fermierilor exprimate în cadrul consultărilor din anul precedent. El a criticat faptul că subvențiile directe pe hectar nu sunt prevăzute pentru toate culturile agricole, așa cum se practică în UE, ci doar pentru anumite segmente precum producătorii de zahăr, legume și semințe.
Brînză consideră, de asemenea, că perioada de tranziție este prea scurtă pentru ca fermierii să se poată adapta la noile condiții, iar lipsa unor măsuri compensatorii adecvate afectează grav capacitatea de investiție și modernizare a exploatațiilor agricole. „Noi preluăm din modelul european doar ceea ce ne convine, fără a ne asuma măsurile esențiale, cum ar fi subvenționarea directă pe hectar”, a spus el.
În plus, agricultorii continuă să se confrunte cu întârzieri semnificative în procesarea cererilor de subvenții, uneori fiind nevoiți să aștepte și șase luni pentru un răspuns din partea AIPA. Bugetul actual alocat sectorului este considerat insuficient pentru nevoile reale ale agriculturii. Conform Legii bugetului de stat pentru 2025, Fondul național pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural este de 1,7 miliarde de lei – o sumă care, potrivit experților, acoperă doar parțial cererea existentă.
Sursa foto: agrobiznes.md
