Strategia Moscovei și cum menține Rusia dependența energetică a Transnistriei, în pofida unei soluții europene menite să reducă dependența energetică a regiunii transnistrene, Federația Rusă a acționat rapid pentru a menține controlul asupra regiunii, elaborând o schemă alternativă de aprovizionare cu gaze, susțin experții în energie.
Potrivit Eugeniei Gusilov, director al Romania Energy Center, Rusia a orchestrat artificial criza energetică din Transnistria, pentru ca ulterior să intervină cu o soluție care să reafirme influența sa în regiune. Într-o analiză prezentată în emisiunea „ÎN CONTEXT”, Gusilov subliniază că, odată ce Chișinăul și Uniunea Europeană au propus o soluție viabilă, Rusia a activat un mecanism de livrare a gazului printr-o rețea de intermediari, evitând astfel pierderea influenței în regiune.
„În momentul în care a apărut soluția europeană, Rusia a găsit brusc o variantă de aprovizionare printr-un culoar alternativ, pe care, practic, l-ar fi putut activa din start. A fost clar că scopul Moscovei nu a fost să rezolve problema energetică, ci să își mențină pârghiile de influență asupra regiunii transnistrene”, a explicat Gusilov.
Strategia Moscovei este o schemă de aprovizionare ce include o companie maghiară și una din Dubai, evitând sancțiunile europene și păstrând fluxul de bani din Rusia către regimul separatist de la Tiraspol. Compania maghiară, activă pe piața europeană, este folosită ca intermediar „de încredere” de către Moscova. Compania din Dubai, aflată în afara jurisdicției europene, facilitează plățile indirecte ale Rusiei către traderul maghiar, evitând sancțiunile și menținând controlul asupra livrărilor de gaz. Gazul este livrat până la granița cu Moldova, unde este transferat către Moldovagaz și Tiraspolgaz, continuând astfel aprovizionarea regiunii transnistrene.
„Această schemă nu doar că perpetuează dependența regiunii față de Rusia, dar ridică și semne de întrebare asupra transparenței tranzacțiilor financiare”, subliniază expertul WatchDog, Andrei Curăraru.
Criza energetică a început la 1 ianuarie, când Gazprom a sistat complet livrările de gaze naturale către Moldova, afectând în mod special Transnistria, unde autoritățile separatiste primeau gaze gratuite din Rusia.
UE a oferit un grant de 60 de milioane de euro, care ar fi permis Transnistriei să își diversifice sursele de aprovizionare, reducând astfel influența Moscovei asupra regiunii. Însă, Tiraspolul a refuzat oferta europeană, optând pentru schema rusă de livrare prin compania maghiară.
„Federația Rusă nu ar fi acceptat niciodată ca Transnistria să beneficieze de un ajutor direct din partea Uniunii Europene. Această evoluție nu duce la reintegrarea regiunii și la o normalizare a relațiilor cu Chișinăul”, a comentat Curăraru.
În acest context, Guvernul de la Chișinău a decis să nu blocheze livrarea gazului către Transnistria, pentru a evita o criză socială, însă a impus noi reguli fiscale pentru consumul de gaze care depășește o anumită limită.
Experții avertizează că, prin acest mecanism, Rusia spală bani prin rețeaua de companii implicate în livrarea gazului către Transnistria.
„Nu cred că Rusia are prea mulți bani liberi, decât dacă sunt bani murdari. Sunt fonduri care se spală prin această schemă și aici Guvernul trebuie să fie extrem de vigilent. Fiecare tranzacție trebuie verificată pentru a evita încălcarea sancțiunilor europene”, a explicat Curăraru.
Tranzacțiile implică firme offshore din Dubai, ceea ce ridică suspiciuni asupra provenienței fondurilor.
Companiile maghiare implicate sunt apropiate de guvernul de la Budapesta, iar relațiile strânse dintre Viktor Orbán și Kremlin ridică semne de întrebare asupra motivației reale a acestei structuri de aprovizionare.
Deși Uniunea Europeană a încercat să reducă dependența energetică a Transnistriei, Rusia a reușit să își mențină controlul asupra regiunii printr-un mecanism opac de livrare a gazului.
Decizia Tiraspolului de a refuza ajutorul european demonstrează că regimul separatist nu este interesat de o soluție pe termen lung, ci preferă să rămână dependent de Moscova.
În acest scenariu, Chișinăul trebuie să rămână vigilent, impunând măsuri de transparență și verificare a tranzacțiilor, pentru a evita susținerea indirectă a unei economii separatiste finanțate prin scheme dubioase.
Pe termen lung, Moldova trebuie să investească în echilibrarea propriului sistem energetic, astfel încât să își reducă vulnerabilitatea față de presiunile geopolitice rusești.
Sursa foto: radiomoldova.md
Să auzim de bine!
