Grecia devine exportator net de energie și produce o răsturnare de situație în peisajul energetic regional. Într-o evoluție remarcabilă, Grecia a trecut de la un deficit de electricitate de 18% în 2019 la un excedent în balanța externă energetică în 2024, datorită în principal centralelor electrice pe bază de gaz natural. Această transformare arată avantajul competitiv al Greciei în producția de energie electrică în raport cu statele din regiune, a subliniat Nikos Tsafos, consilierul principal pe probleme de energie al premierului Kyriakos Mitsotakis.
În 2024, Grecia a înregistrat un excedent de 307 GWh în balanța totală a schimburilor de energie electrică cu țările vecine, potrivit organizației de cercetare Green Tank. Deși marginal, acest rezultat este notabil, fiind doar a doua oară din 1990 când Grecia devine exportator net de electricitate.
Comparativ, în 2019, Grecia importa 9,94 TWh de electricitate, acoperind 18% din cererea națională. Această dependență a dus la creșterea prețurilor interne la energie, a redus balanța comercială a țării cu 400 de milioane de euro și a expus Grecia riscurilor de întreruperi cauzate de problemele de infrastructură din statele vecine.
O parte semnificativă a acestei schimbări este atribuită creșterii producției de energie pe bază de gaz natural, care a compensat atât creșterea cererii interne, cât și exporturile.
Cererea de electricitate a crescut cu 5,5% în 2024, atingând 56,9 TWh, după doi ani consecutivi de scădere. Producția din centrale pe bază de gaz a fost de 21,3 TWh, înregistrând un salt anual de 35,9% – aproape dublu față de creșterea de 19,8% a energiei regenerabile. Producția de energie din cărbune a scăzut la un minim istoric de 3,2 TWh, marcând un declin anual de 28,3% și o scădere dramatică de 85,7% față de 2014.
Pe lângă gaz, energia regenerabilă a avut un rol crucial, acoperind 50,5% din consumul național și 50,3% din producție, incluzând și hidroenergia.
Grecia a beneficiat de exporturile de electricitate, însă acestea nu au condus automat la o reducere a prețurilor interne, a explicat Nikos Tsafos. În 2023, prețurile la electricitate în Grecia erau cu 15 euro/MWh mai mari decât în Bulgaria. În 2024, acest decalaj s-a inversat, prețurile din Grecia fiind cu 2 euro/MWh mai mici decât cele din Bulgaria.
Această schimbare reflectă nu doar creșterea producției interne, ci și rolul strategic pe care Grecia îl joacă în regiune. În primele 11 luni ale anului 2024, țara a obținut un excedent de 61 de milioane de euro în schimburile de electricitate, comparativ cu un deficit de 575 de milioane de euro în 2023.
Un factor esențial în creșterea producției de energie pe bază de gaz a fost necesitatea flexibilității în rețelele electrice ale țărilor vecine.
„Unitățile de bază și, mai ales, cele flexibile, care pot ajusta rapid producția în funcție de cerere, au o valoare adăugată uriașă. În regiunea noastră, astfel de capacități sunt insuficiente – în special cele bazate pe gaz natural”, a explicat Tsafos.
Această flexibilitate a făcut ca exporturile de energie din centralele pe gaz să fie deosebit de ridicate în lunile noiembrie și decembrie.
În plus, lipsa energiei regenerabile în anumite perioade a contribuit la creșterea prețurilor regionale: Vara, prețurile au crescut în Europa de Sud-Est, din cauza producției solare insuficiente în timpul nopții. Iarna, problema a fost extinsă la nivel european, în condițiile în care lipsa vântului a redus semnificativ producția eoliană.
Deși energia regenerabilă a avut o pondere semnificativă în mixul energetic, aceasta ar fi putut fi și mai mare dacă nu ar fi existat restricții asupra producției. În 2024, producția regenerabilă pierdută din cauza limitărilor rețelei a fost de 860 GWh, echivalentul a 3,3% din totalul producției verzi. Capacitatea fotovoltaică a Greciei a atins 8,93 GW, depășind ținta de 8,5 GW stabilită pentru acest an. Capacitatea eoliană a crescut la 5,36 GW, potrivit Asociației Elene pentru Energie Eoliană.
Grecia devine exportator net de energie și demonstrează o capacitate impresionantă de adaptare în sectorul energetic, transformându-se dintr-un importator net de electricitate într-un exportator. Această tranziție a fost posibilă prin: Expansiunea rapidă a producției pe bază de gaz, care oferă flexibilitate rețelei regionale; Creșterea ponderii energiei regenerabile, chiar dacă infrastructura încă pune obstacole; Un rol strategic tot mai important în schimburile de electricitate din Europa de Sud-Est.
Cu toate acestea, rămân provocări majore, precum: Necesitatea îmbunătățirii infrastructurii pentru energie regenerabilă, pentru a reduce pierderile cauzate de restricțiile rețelei; O mai bună coordonare regională în comerțul cu electricitate, pentru a preveni fluctuațiile extreme de preț; Diversificarea surselor de energie, astfel încât Grecia să nu depindă excesiv de gaz pentru exporturile sale.
Pe măsură ce tranziția energetică globală continuă, Grecia se poziționează tot mai mult ca un centru energetic regional, capabil să furnizeze energie fiabilă și flexibilă atât pe piața internă, cât și către statele vecine.
Sursa foto: Alexandru Boicu on Unsplash
Să auzim de bine!
