Chișinăul solicită sprijin UE pentru centrale electrice ce poate reprezenta o soluție pentru securitatea energetică.
Republica Moldova face un nou pas pentru consolidarea independenței sale energetice, activând Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Chișinăul a solicitat 11 centrale electrice cu turbine pe gaz, menite să compenseze deficitul de producție internă a energiei și să asigure stabilitatea sistemului electric național.
Această decizie strategică a fost adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale, având în vedere provocările actuale din sectorul energetic și necesitatea de a diversifica sursele de producție. Centralele vor fi instalate la Termoelectrica și CET-Nord, iar perioada de implementare variază între trei și cinci luni.
În plus, Republica Moldova a solicitat și 100 de generatoare pentru instituțiile medicale, sociale și educaționale din zona de securitate, un element crucial pentru menținerea serviciilor esențiale în cazul unor deficiențe de alimentare cu energie.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, odată instalate, noile centrale vor adăuga cel puțin 125 MW la capacitatea de generare a Republicii Moldova, iar dacă vor fi livrate și cele 10 centrale suplimentare, capacitatea totală nouă va ajunge la 225 MW.
Această extindere a producției interne este esențială mai ales după încheierea sezonului de încălzire, când CET-urile își reduc producția de energie termică și, implicit, cea de energie electrică. În lunile de primăvară, acestea vor continua să producă 40-50 MW pentru asigurarea apei calde menajere, iar în timpul verii, consumul se va reduce la aproximativ 15 MW.
În aceeași perioadă, se estimează o creștere semnificativă a producției de energie regenerabilă, care a atins 600 MW la începutul anului 2025. Restul necesar de energie electrică va fi acoperit prin importuri.
Creat în 2001, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene facilitează cooperarea între statele membre și partenerii internaționali pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre.
Când o țară solicită ajutor, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență mobilizează rapid resurse esențiale, inclusiv echipamente, experți și sprijin logistic.
UE acoperă cel puțin 75% din costurile de transport și operaționale ale intervențiilor, ceea ce permite reacții rapide și eficiente.
Mecanismul poate fi activat atât pentru situații din interiorul UE, cât și pentru operațiuni umanitare globale.
Această inițiativă nu doar că oferă asistență tehnică, dar sprijină și dezvoltarea capacităților naționale, facilitând schimbul de bune practici și crearea unor standarde comune pentru răspunsul la urgențe.
În 2023, mecanismul a fost activat de 66 de ori, răspunzând unor crize majore, inclusiv:
Sprijin pentru Ucraina – Cea mai mare operațiune de urgență coordonată vreodată, incluzând livrări de generatoare, combustibil și echipamente pentru adăposturi.
Incendii de vegetație în Europa – Asistență pentru țările afectate de temperaturi extreme și secetă.
Cutremurul din Siria și Turcia – Sprijin umanitar, echipe de salvare și echipamente medicale.
Prin apelul său către Mecanismul de Protecție Civilă, Republica Moldova beneficiază de un sprijin vital pentru asigurarea securității sale energetice, reducând dependența de sursele externe și sporind reziliența infrastructurii critice.
Această inițiativă demonstrează importanța parteneriatului dintre Chișinău și Uniunea Europeană, confirmând angajamentul blocului comunitar de a sprijini Republica Moldova în procesul său de modernizare și integrare europeană.
Sursa foto: energie.gov.md
Să auzim de bine!
