Moldova pierde aproape 400000 de locuitori arată o analiză demografică a rezultatelor preliminare ale recensământului populației și locuințelor din 2024. Recensământul Populației și Locuințelor desfășurat în Republica Moldova între 8 aprilie și 7 iulie 2024, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, a oferit o imagine actualizată asupra tendințelor demografice din țară. Conform rezultatelor preliminare, populația Republicii Moldova este estimată la aproximativ 2,401 milioane de persoane, înregistrând o scădere de circa 400 de mii față de recensământul anterior din 2014. Această diminuare poate fi atribuită în principal fenomenelor de migrație externă, dar și declinului natalității.
Rezultatele preliminare relevă o distribuție etnică relativ stabilă, însă cu unele schimbări semnificative față de recensământul precedent. Astfel, 77,2% dintre cetățeni se identifică drept moldoveni, înregistrând o creștere de 2% față de 2014, în timp ce 7,9% se declară români, ceea ce reflectă o creștere de aproximativ 1% comparativ cu datele anterioare. Alte grupuri etnice reprezentative includ ucrainenii (4,9%), găgăuzii (4,2%), rușii (3,2%), bulgarii (1,6%) și rromii (0,4%).
Aceste date reflectă o consolidare a identității naționale, însă și o posibilă schimbare a percepției populației asupra propriei apartenențe etnice, având în vedere dezbaterea continuă dintre opțiunea „moldovean” și „român” în ceea ce privește identitatea națională.
În ceea ce privește limba vorbită, datele recensământului din 2024 arată că 49,2% dintre locuitori declară că vorbesc „limba moldovenească”, în timp ce 31,3% se identifică cu limba română. Aceste rezultate confirmă persistența diviziunilor lingvistice și identitare din Republica Moldova, fiind influențate atât de contextul istoric, cât și de factorii politici.
Majoritatea covârșitoare a populației, 99,1%, deține cetățenie moldovenească, însă 15,6% dintre locuitori au declarat că posedă o a doua cetățenie. Acest procent a înregistrat o creștere semnificativă față de 2014, când doar 5,6% dintre cetățeni raportau o dublă apartenență juridică. Această tendință poate fi explicată prin numărul tot mai mare de moldoveni care au obținut cetățenia română, bulgară sau rusă, ca parte a strategiilor de mobilitate și acces la drepturi economice și sociale în Uniunea Europeană sau în alte regiuni.
Rezultatele recensământului confirmă tendința de îmbătrânire demografică a Republicii Moldova. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut semnificativ, de la 11,3% în 2014 la 18,2% în 2024, ceea ce indică un fenomen alarmant de reducere a populației active.
În paralel, ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, dar și a persoanelor între 25 și 64 de ani, a înregistrat o scădere de 4,1%, ceea ce subliniază impactul migrației și scăderii natalității asupra structurii de vârstă a populației.
O tendință atipică este creșterea cu 1,2% a numărului de copii cu vârsta între 0-14 ani, sugerând o stabilizare parțială a ratei natalității, însă insuficientă pentru a compensa îmbătrânirea generală a populației.
Recensământul din 2024 indică și o creștere semnificativă a populației urbane, care a ajuns la 45%, comparativ cu 37% în 2014. Această tendință reflectă migrarea populației din mediul rural către orașe, în special către Chișinău, în căutarea unor oportunități economice mai bune.
În același timp, mediul rural continuă să fie predominant, cu aproximativ 54% din populație trăind în sate, însă această pondere este în declin treptat. Acest fenomen sugerează un proces lent de urbanizare, influențat de dezvoltarea infrastructurii, creșterea economică și accesul la servicii sociale mai bune în orașe.
Este important de menționat că datele recensământului nu includ populația de pe malul stâng al Nistrului, precum și localitățile Bender, Corjova, Roghi, Chițcani, Cremenciug și Gâsca. Prin urmare, procesele demografice reale ar putea fi mai complexe, iar distribuția etnică și lingvistică a întregii populații a Republicii Moldova ar putea fi influențată de factori care nu sunt reflectați în datele oficiale.
Citește mai mult aici: https://statistica.gov.md/ro/recensamantul-populatiei-si-al-locuintelor-2024-9940.html
Recensământul Populației și Locuințelor din 2024 evidențiază o serie de tendințe fundamentale pentru viitorul Republicii Moldova:
- Declinul demografic accelerat, cauzat în principal de migrația externă și scăderea natalității.
- Îmbătrânirea semnificativă a populației, ceea ce poate pune presiune pe sistemul de pensii și asistență socială.
- O creștere a urbanizării, cu o migrare treptată a populației din mediul rural către orașe.
- Persistența dilemelor identitare, reflectată în autoidentificarea etnică și lingvistică a populației.
- O creștere semnificativă a numărului cetățenilor cu dublă cetățenie, care poate avea implicații politice și economice pe termen lung.
Datele complete ale recensământului urmează să fie publicate pe parcursul anului 2025, iar analiza detaliată a acestor date va fi esențială pentru formularea politicilor publice, în special în domeniile demografie, migrație, dezvoltare economică și protecție socială.
În concluzie, recensământul din 2024 confirmă că Republica Moldova traversează transformări demografice semnificative, iar politicile guvernamentale vor trebui să răspundă acestor provocări pentru a asigura un viitor sustenabil pentru populația țării.
Sursa foto: statistica.gov.md
